România nu are mulți studenți la Harvard, în primul rând pentru că se intră foarte, foarte greu. Un telefon către acei tineri ar conta enorm în aceste zile, dar și mai mult ar conta dacă România s-ar putea gândi la un plan care, pentru Grecia, de pildă, nu a părut deloc nebunesc.
Poate folosi România ce se întâmplă acum în SUA? În SUA studiază peste 1,1 milioane de studenți din alte țări. Dintre aceștia, sute de mii de studenți sunt din China. În 2023-2024, pentru prima oară, India a depășit China ca număr de studenți în SUA.
Fiecare dintre studenții internaționali plătește aproape 100.000 de dolari pe an. Asta face posibil ca, la facultățile publice, de pildă, americanii din statele SUA de care aparțin universitățile să achite doar jumătate de preț. Practic, taxele studenților internaționali finanțează multe dintre taxele studenților americani.
Măsura administrației Trump împotriva universității Harvard nu îi afectează doar pe studenții de la Harvard. Aceștia sunt somați practic să părăsească facultatea. Dar unda de șoc a incertitudinii a ajuns și la studenții internaționali de la alte universități din SUA.
Sunt afectate sursele de respect
Ce se întâmplă acum la Harvard depășește însă cu mult calculul economic. Pentru anumite țări, se afectează legături de durată. ”Măsura ar putea remodela relația mai largă dintre SUA și China prin eliminarea unuia dintre puținele motive pentru care oamenii din China încă admiră Statele Unite”, a relatat Vivian Wang, din Beijing, pentru The New York Times, imediat după anunțul administrației de la Washington.
”Chiar dacă alte simboluri ale Statelor Unite – Hollywood-ul, de exemplu, sau iPhone-urile – și-au pierdut farmecul pentru mulți chinezi, universitățile americane au rămas o sursă de aspirație, chiar de venerație”, amintește jurnalista.
Folosindu-și prestigiul, universitățile din SUA au intensificat în ultimii ani procesul de lansare a unor campusuri și instituții de educație în străinătate. Acum sunt agresate în propria țară. E normal să continue să se uite după piețe afară. Marca lor rămâne una extrem de valoroasă.
România nu are foarte mulți studenți în SUA. Din cei 40.000 de studenți internaționali ai noștri, Europa ia grosul și doar aproximativ 1.000 sunt în America. Asta nu înseamnă mai puțin stres pentru aceștia și familiile lor. Dimpotrivă. Este îngrozitor ceea ce se întîmplă, o mărturisesc cei aflați în legătură cu românii de acolo. Dincolo de un telefon de la cineva din Guvern, care probabil nu ar fi uitat toată viața de acei tineri de departe, există, totuși, o oportunitate?
Educația contează
Statele din Golf, India și țări din Asia de Sud Est au de mai multă vreme o politică națională de educație în care și-a făcut loc și prezența unor reprezentanțe ale marilor universități internaționale. Mai aproape de noi, Grecia a anunțat că deschide și ea ”o nouă eră în educație”.
Filiale Harvard, MIT, Berkeley sau Stanford în România par acum ”un pod prea îndepărtat”. Dar ele ar putea fi un pod către recuperarea ideii că educația contează în ascensiunea socială în România. Că meritul are un sens.
Noi am pierdut această corelație învățare – succes profesional, așa cum a remarcat chiar vineri Daniel David, ministrul Educației. E mult mai ușor însă să miști un domeniu dacă ai exemple ușor de înțeles, simboluri și ”staruri” ale educației. Când Simona Halep a devenit numărul 1 în lume, întregul tenis din România s-a elevat, pentru că mii de copii și părinți au avut la ce se raporta. Harvard e Halep în educație.
Autor> Cătălin Tolontan
