Polonia va conduce o coaliție, care să apere cu avioane Ucraina. Se va zbura de la Kogălniceanu? Întrebarea persistă, pentru că există mai multe semnale că statele NAT0 de pe frontiera de est se pregătesc
Polonia va conduce o coaliție, care să apere cu avioane Ucraina. Se va zbura de la Kogălniceanu? Întrebarea persistă, pentru că există mai multe semnale că statele NATo de pe frontiera de este se pregătesc să coopereze.
Pe de o parte, este vorba despre o apărarea comună, pe direcţia Norvegia, Suedia, Finlanda, Ţările Baltice, Polonia, România, Bulgaria.
Polonia va conduce o coaliție, care să apere cu avioane Ucraina. Se va zbura de la Kogălniceanu?
Pe de altă parte, se pune problema în ce măsură şi cu ce modalităţi va apăra această coaliţie din NATO vestul Ucrainei. Şi nu numai, pentru că şi sudul, ca şi sud-vestul Ucrainei se învecinează cu România.
Potrivit informațiilor de pe portalul german, există o schimbare în trei domenii, astfel încât NATO ar urma să preia un rol tot mai mare în războiul ruso-ucrainean.
În perioada care urmează, Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, de lângă Constanţa, va deveni o superunitate militară NATO, unde vor fi cazaţi permanent 10.000 de militari.
Proiectul, în valoare de 2,5 miliarde de euro, include piste, platforme pentru armament, hangare pentru avioanele militare, dar și școli, grădinițe, magazine și chiar un spital, conform Euronews.
Noua bază va fi de dimensiunile unui oraş, cu o suprafaţă de 3.000 de hectare. Adică de două ori suprafaţa oraşului Tîrgu Frumos, din judeţul Iaşi, de pe Câmpia Jijiei, lângă Bahluiuţ.
Se va construi o nouă pistă, paralelă cu cea veche. Infrastructura aeroportuară va fi dezvoltată cu noi bretele de rulaj, parcări și capabilități pentru diferite tipuri de aeronave.
România are Baza Aeriană Câmpia Turzii, pe de altă parte, ce pare legată direct de zona de vest a Ucrainei. Unitatea aceasta a forţelor aeriene tocmai a primit de aproape două săptămâni trei avioane F-16 Fighting Falcon.
Acestea, achiziţionate de România, de la Regatul Norvegiei, vor fi dotate, conform Turda News, cu rachete Sidewinder, de ultimă generaţie. Ele vor intra în componenţa Escadrilei 48 Vânătoare.
Scopul: executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comandă NATO.
Este a doua serie de avioane de acest tip, achiziționate de România de la Norvegia, cele din primul pachet de achiziţie fiind distribuite la Baza Aeriană Borcea, de lângă Feteşti.
Pe lângă antrenamentul în Ucraina, există și o schimbare în transporturile de arme. Și, potrivit unor state membre, misiunea ucraineană poate veni imediat.
Se grăbesc unele țări NATO, direct în ajutorul Ucrainei, în apărarea împotriva armatei ruse? Potrivit informațiilor venite de la Bild, există o schimbare în această problemă, în mai multe țări, spune index.hu.
Au loc discuţii
Ziarul spune că încă nu s-a decis nimic, dar s-a discutat…
… pregătirea curentă a forțelor armate ucrainene de către soldații NATO în Ucraina,
… transferul lanțurilor logistice de aprovizionare cu arme și muniții către Ucraina,
… și apărarea aeriană a spațiului aerian din vestul Ucrainei de către NATO.
Un bun exemplu pentru cele de mai sus este declarația ministrului de externe lituanian: „Lituania este pregătită să facă parte dintr-o coaliție condusă de Franța sau de altă țară care ar putea desfășura antrenamente pe teritoriul ucrainean”.
De pe teritoriul Pactului
Mai târziu, a adăugat: acest lucru nu ar duce la o escaladare, întrucât nu ar fi o misiune militară. „În același timp, ar asigura că antrenamentul continuă mai eficient, mai aproape de locul în care sunt necesare trupe și ar putea fi efectuat cu o logistică mai ușor accesibilă”.
Nico Lange, expert militar la Conferința de Securitate de la München, a declarat:
„Nu ar trebui pur și simplu să lăsăm deoparte întrebarea dacă să trimitem sute de mii de ucraineni în Europa, pentru antrenament, sau trimitem niște instructori în Ucraina de Vest. Are mai mult sens și este mai economic dacă trimitem traineri”.
Mai multe țări NATO, inclusiv Marea Britanie, Canada și Estonia, sunt gata să livreze ajutor nu numai graniței cu Ucraina, ci și dincolo de aceasta. Și a apărut și problema apărării aeriene a Ucrainei de Vest, de pe teritoriul NATO.
Apărarea aeriană extinsă
Două surse au declarat pentru Bild: Polonia lucrează la o coaliție pentru „apărarea aeriană extinsă” a vestului Ucrainei, dar aceasta nu a fost încă finalizată.
Într-un interviu acordat Bild, ambasadorul Ucrainei la Berlin, Oleksiy Makeyev, a subliniat că „apărarea aeriană extinsă (…) ar proteja milioane de oameni, în apropierea granițelor NATO și UE”.
Problema, cu planurile tuturor statelor membre NATO, cu privire la Ucraina, este că trebuie să obțină permisiunea Americii, care în prezent nu există.
În plus, cancelarul german Olaf Scholz critică ajutorul direct acordat Ucrainei. El a respins planurile pentru apărarea aeriană comună a Ucrainei, cu următoarele cuvinte: „Nu are sens asta și este fără sens”.
Politicienii est-europeni se tem așadar că Scholz va face presiuni asupra Casei Albe, astfel încât Joe Biden, președintele SUA, să nu fie de acord cu propunerile de sprijin mai direct și mai mare, pentru NATO.
