RAPORT de RĂZBOI Ce face România pentru Ucraina și NATO. „Cel mai fidel aliat”. Bucureștiul furnizează Ucrainei nu numai ajutor militar – deși o mare parte din acesta rămâne clasificat din motive de securitate – ci și antrenează piloți și pușcași marini.
RAPORT de RĂZBOI Ce face România pentru Ucraina și NATO. „Cel mai fidel aliat”.
RAPORT de RĂZBOI. România este acum unul dintre cei mai fideli aliați ai Ucrainei, cu care a semnat în iulie un acord de securitate pe 10 ani.
Iar odată cu întreruperea rutelor comerciale ucrainene, România a devenit, de asemenea, un canal cheie către piețele globale pentru cereale și alte mărfuri ucrainene.
RAPORT de RĂZBOI Ce face România pentru Ucraina și NATO. „Cel mai fidel aliat”
România, care cheltuiește ca niciodată pentru apărare, devine, de asemenea, din ce în ce mai mult parte strategică a NATO, pe fondul unei schimbări spre est pentru a face față a ceea ce alianța militară occidentală consideră cea mai mare amenințare la adresa securității europene: Rusia.
Din această cauză, dar și pentru că împarte o graniță de peste 650 de kilometri cu Ucraina, România este cea care înregistrează cele mai multe drone militare rusești care survolează sau se prăbușesc pe teritoriul său decât orice alt stat aflat la marginea conflictului.
În privința ajutorului militar, raportul, publicat de rferl.org, notează că, spre deosebire de livrarea sistemului antiaerian Patriot, pentru care s-a făcut mare vâlvă, mare parte din hardware-ul militar pe care România l-a furnizat Ucrainei este clasificat.
Cu toate acestea, potrivit analiștilor, ajutorul militar a inclus lansatoare de rachete APRA-40, vehicule blindate TAB-71 și obuze de artilerie.
În plus, Bucureștiul a început pregătirea piloților ucraineni, după cum a confirmat Ministerul Apărării ucrainean la 12 septembrie.
Piloții ucraineni se antrenează la Centrul European de Instruire F-16 (EFTC), care s-a deschis în noiembrie 2023 la o bază aeriană militară românească din apropierea orașului Fetești. Acesta va servi, de asemenea, ca un centru regional de instruire F-16 pentru aliații și partenerii NATO.
De asemenea, România a anunțat planuri de a antrena pușcași marini ucraineni. Programul de doi ani se va desfășura la Baza Aeriană 71, cunoscută și sub numele de Câmpia Turzii.
Ideea a fost implementată de Grupul de Contact pentru Apărare al Ucrainei – cunoscut și sub numele de Grupul Ramstein – care este o alianță a 57 de țări (toate cele 32 de state membre NATO și alte 25 de țări). Susținut de președintele României, Klaus Iohannis, planul a fost aprobat în majoritate covârșitoare de Parlamentul României la 1 octombrie.
România, crucială pentru exportul grânelor ucrainene
Din punct de vedere economic, România a devenit crucială pentru Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Ucraina a început să utilizeze portul românesc de la Marea Neagră, Constanța, după ce Rusia a pornit invazia pe scară largă în februarie 2022 și a oprit transporturile din porturile ucrainene prin Marea Neagră.
Ucraina a exportat 14 milioane de tone metrice de cereale prin Constanța în 2023, 40 la sută din totalul transporturilor de cereale ale portului, față de 8,6 milioane de tone în 2022.
Cu toate acestea, volumele de tranzit din Constanța au scăzut în a doua jumătate a anului, după ce Rusia a lovit în mod repetat porturile fluviale ucrainene care se află de cealaltă parte a Dunării.
Ucraina folosește și o altă rută pentru a transporta cereale, pe lângă coasta Mării Negre.
„Cooperarea relativ bună dintre România și Ucraina în extinderea rutelor de export prin Marea Neagră și Delta Dunării a încurajat încrederea reciprocă. România este vecinul Ucrainei care se ocupă de departe de cel mai mare volum de exporturi agricole”, a declarat Simon Schlegel, analist senior pentru Ucraina la International Crisis Group.
„Deși adaptarea acestor rute cheie de export la povara suplimentară din timpul războiului nu a fost un proces fără fricțiuni, Kievul și Bucureștiul împărtășesc un interes în consolidarea infrastructurii portuare a României”, a declarat Schlegel pentru RFE/RL.
A doua armată pe Flancul Estic al NATO
Relațiile României cu NATO s-au accelerat, Bucureștiul anunțând la începutul acestui an lucrările de modernizare la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră. Proiectul, anunțat pentru prima dată în 2019, își propune să transforme baza într-un important centru NATO, care să găzduiască avioane de luptă avansate și până la 10.000 de soldați NATO.
Moscova nu este încântată de planul de renovare a bazei aeriene. Cu cât baza NATO este mai mare și „cu cât este mai aproape de granițele Rusiei, cu atât este mai probabil să fie printre primele ținte ale loviturilor de răzbunare”, a declarat parlamentarul rus Andrei Klimov. „Nu va fi niciun beneficiu pentru România din asta și vor fi mai multe amenințări. Acesta este un fapt”.
România este obișnuită cu astfel de amenințări din partea Rusiei. În 2016, chiar președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că poziționarea rachetelor americane în țări vecine precum România ar duce la măsuri de represalii din partea Rusiei. Comentariile sale au venit în momentul în care România a instalat un sistem american de apărare antirachetă la baza militară Deveselu, tot la Marea Neagră.
România deține acum a doua cea mai mare armată pe flancul estic al NATO – 75.000 de soldați, urmată de Polonia, cu 122.500 de soldați.
De asemenea, România își modernizează armamentul, iar cea mai marei ofertă de până acum este achiziționarea a 32 de avioane de luptă F-35 din Statele Unite.
Mai mult, în martie 2022, NATO a fost de acord să desfășoare batalioane în încă patru țări membre din est: România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Acestea se adaugă celor patru batalioane create de NATO în 2016 și care au baza în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
