Guvernul german a renunțat la planul de a-și lua angajamentul legal de a respecta ținta statelor membre ale NATO de a aloca echivalentul a 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuieli militare, a declarat miercuri o sursă guvernamentală pentru Reuters.
Reuters. Clauza care prevedea acest lucru a fost eliminată în ultimul moment din planul de buget adoptat miercuri de cabinetul cancelarului Olaf Scholz, a declarat sursa respectivă.
Modificarea înseamnă că Germania va putea rămâne la actualul angajament de a întruni obiectivul de a ajunge la cheltuieli militare de 2% din PIB în decursul următorilor 5 ani.
Cancelarul Olaf Scholz își asumase angajamentul de a spori cheltuielile militare ale Germaniei pentru a întruni obiectivul NATO într-un discurs pe care l-a ținut anul trecut la 3 zile după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, el anunțând atunci o „Zeitenwende” – o „schimbare epocală” de paradigmă în politica germană pe acest subiect.
„De acum înainte vom investi peste 2% din PIB în apărarea noastră an de an”, a promis Olaf Scholz la momentul respectiv.
Tot atunci el a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru dotarea forțelor armate germane.
„Un lucru este clar: trebuie să investim mult mai mult în securitatea țării noastre, pentru a ne proteja libertatea și democrația în acest fel”, a spus Scholz. „Facem acest lucru pentru noi înșine, pentru propria noastră siguranță”, a subliniat el.
Un purtător de cuvânt al guvernului german nu a dorit să comenteze situația pentru Reuters.
Germania, printre codașele NATO la cheltuielile militare
Aliații din NATO au criticat ani la rând Berlinul că nu respectă acest angajament în condițiile în care Germania este cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană. Executivul german a răspuns acestor critici afirmând că în termeni absoluți oricum cheltuie mai mult pe armată decât alte state din UE, tocmai datorită dimensiunii economiei țării.
Din 2011 și până în 2021 Germania a alocat anual între 1,14% și 1,39% din PIB pentru cheltuieli militare, potrivit site-ului Statista.
Un raport clasificat obținut în decembrie anul trecut de săptămânalul Der Spiegel afirma că armata germană (Bundeswehr) are carenţe logistice care o împiedică în prezent să-şi îndeplinească misiunile încredinţate în cadrul NATO.
Raportul redactat de către ministerul german al apărării dădea drept exemplu în acest sens faptul că Bundeswehr-ul nu era în măsură să furnizeze forţe de artilerie grupului de luptă al NATO desfăşurat în Lituania şi nici să garanteze apărarea completă a acestuia cu bateriile Patriot. Alte carențe au fost identificate la capitolul telecomunicaţii, întrucât lipseau dispozitivele digitale securizate în faţa tentativelor inamice de interceptare.
Reuters notează că deocamdată nu este clar dacă și fondul special de 100 de miliarde de euro va fi afectat în vreun fel de schimbarea de poziție a guvernului german.
În luna iunie a anului trecut cancelarul Scholz afirmase că Germania este pe cale să pună bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO.
„Vom cheltui în medie între 70 şi 80 de miliarde de euro anual pentru apărare. Şi Germania va fi atunci ţara care investeşte cel mai mult în acest domeniu”, a declarat el.
Țările care respectă angajamentul alianței privind cheltuielile militare
În luna martie a acestui an secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenția că în 2022 doar 7 dintre cele 30 de state membre ale NATO la momentul respectiv au atins ţinta de 2% privind cheltuielile militare. Între timp și Finlanda s-a alăturat alianței, devenind al 31-lea stat membru în luna aprilie.
Potrivit tabelelor incluse în raportul anual al NATO pe 2022, cele 7 țări sunt SUA (3,46% din PIB pentru apărare), Regatul Unit (2,16%), Estonia (2,12%), Letonia (2,07%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%) şi Grecia (3,54%).
Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare.
„Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO.
La Summitul din Ţara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca în termen de 10 ani ţările membre ale Alianţei să atingă obiectivul alocării a 2% din PIB pentru bugetul apărării.
Acea decizie a fost o reacţie la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situaţiei securităţii în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
