Confruntate cu războiul din Ucraina, statele membre NATO au constatat că există un deficit de personal care ar putea restabili liniile de producție închise pentru fabricarea armelor necesare acum. România a pierdut 200.000 de meseriași din industria de apărare.
Confruntate cu situația generată de războiul din Ucraina, statele membre NATO au constatat că există un deficit de persoane care ar putea restabili liniile de producție închise anterior pentru fabricarea armelor de care au nevoie.
Julianne Smith, reprezentantul permanent al SUA la NATO, a făcut această afirmație în timpul unui discurs despre priorități în contextul războiului ruso-ucrainean.
România a pierdut 200.000 de meseriași din industria de apărare. Nu mai are cine să facă armament
Citeste si: România va produce muniție termobarică pentru grenade. Un prieten al Rusiei se poate opune
Prin eforturile depuse în cadrul NATO, statele aliate au scos în evidență fragilitatea industriei transatlantice de apărare, inclusiv obstacolele cu care se confruntă atunci când ,,industria a încercat să readucă linii de producție care au fost închise cu ani în urmă. Există un deficit de forță de muncă în timp ce unele țări încearcă să găsească oameni care să știe cum să repornească aceste linii de producție”, a declarat diplomatul.
Analistul militar Aurel Cazacu spune că, în general, industria Aliată de armament a fost dată peste cap de criza COVID-19, iar în particular la noi vorbim de un management defectuos. ,,Nu există comenzi, iar fabricile nu produc. Este normal ca meseriașii să plece. Sunt oameni înalt calificați care au migrat spre industria auto sau spre cea care produce mașini industriale.
Problema mare este că la noi industria de armament a rămas specializată numai pe armament când în SUA, de exemplu, aceste fabrici au și producție civilă. Această orientală duală oferă piață și, implicit, comenzi. În UE numai polonezii fac așa, produc și pentru civili, dar și pentru militari. În plus mai avem problema salariilor. La noi un armurier primește 1.000 de euro pe lună, iar afară este plătit cu 5.000 de euro. Păi de ce ar sta în România? ”, a declarat Aurel Cazacu.
Conducerile politice au lăsat dezastru
La rândul lui, Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA), a declarat că, pur și simplu, industria de apărare a pierdut 34 de ani. ,,Nu s-au făcut investiții de niciun fel sau dacă s-au facut au fost fără logică. Practic industria de specialitate a fost lăsată la nivelul anilor 1990. La nivelul resursei umane stăm și mai rău.
De la 220.000 de oameni am ajuns la numai 11.700. Păi cum să faci producție? În plus au plecat cei mai buni meseriași. Așa am ajuns să nu mai facem pulberi explozive sau să nu mai avem prea mulți sudori specializați în blindaje. În principiu totul s-a întâmplat pentru că la conducerea companiilor din apărare au fost numiri pe principii politice. Un om care nu este din domeniu nu poate face prea mult”, a precizat Constantin Bucuroiu.
