Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a străduit, luni seară, să deblocheze impasul în ceea ce priveşte aderarea Suediei la NATO.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promis luni seara, în urma unei discuţii de mai multe ore cu premierul suedez Ulf Kristersson, mediate de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, că va transmite parlamentului de la Ankara, spre ratificare, protocolul pentru aderarea Suediei la NATO, anunţă un comunicat al Alianţei Nord-Atlantice, fără a preciza însă un orizont de timp pentru acest demers al liderului turc.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a străduit, luni seară, să deblocheze impasul în ceea ce priveşte aderarea Suediei la NATO, convocându-i la discuţii pe preşedintele turc Tayyip Erdogan şi pe premierul suedez Ulf Kristersson înaintea summitului alianţei care începe marţi la Vilnius.
„Este încă posibil să avem o decizie pozitivă în privinţa Suediei la Vilnius”, declarase Stoltenberg într-o conferinţă de presă înainte de a-i primi pe cei doi lideri în capitala lituaniană, în ajunul summitului NATO.
Erdogan şi Kristersson au părut relaxaţi înaintea întâlnirii, liderul suedez glumind pe seama parcării avionului său lângă aeronava turcească, mai mare, de pe aeroportul din Vilnius. Cei trei au intrat apoi în discuţii care au durat mai bine de două ore, înainte de a lua o pauză, apoi s-au reunit pentru o nouă rundă de negocieri.
La încheiarea acestora, NATO a publicat pe site o declaraţie de presă în şapte puncte, la finalul căreia se spune că „având în vedere imperativele de descurajare şi apărare a zonei euro-atlantice, Turcia va transmite Protocolul de aderare a Suediei către Marea Adunare Naţională şi va colabora îndeaproape cu aceasta pentru a asigura ratificarea”.
Comunicatul nu are detalii suplimentare şi nu precizează niciun orizont de timp pentru acest demers, însă anunţă crearea unor grupuri de lucru ministeriale între Suedia şi Turcia, urmând ca Suedia să prezinte o Foaie de parcurs cu măsurile pe care intenţionează să le ia pentru a satisface condiţiile Ankarei în materia de luptă antiterorism.
Comunicatul mai anunţă că NATO va crea în premieră, pentru a răspunde preocupărilor Turciei, un post de coordonator special pentru combaterea terorismului.
„Sunt bucuros să anunţ (…) că preşedintele Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei către Marea Adunare Naţională cât mai curând posibil şi să lucreze îndeaproape cu Adunarea pentru a asigura ratificarea”, a declarat ulterior Stoltenberg într-o conferinţă de presă, potrivit Reuters. Stoltenberg a refuzat însă să dea o dată pentru momentul în care aderarea Suediei va fi ratificată de parlamentul turc.
După ce amână de luni de zile ratificarea aderării Suediei la NATO, reproşându-i că adăposteşte pe teritoriul său militanţi PKK, pe care Turcia îi consideră terorişti, Erdogan a părut luni să ridice şi mai mult miza, sugerând că Uniunea Europeană ar trebui să deschidă calea pentru aderarea Ankarei la blocul comunitar înainte ca parlamentul turc să aprobe aderarea Suediei la NATO.
Comunicatul NATO transmis după întâlnirea de luni seară a celor trei oficiali precizează, între altele, că Suedia va sprijini în mod activ eforturile de „revigorare a procesului de aderare a Turciei la UE, inclusiv modernizarea uniunii vamale UE-Turcia şi liberalizarea vizelor”.
Preşedintele american Joe Biden urmează, la rândul său, să poarte discuţii faţă în faţă cu preşedintele turc Erdogan în timpul summitului de la Vilnius.
Suedia şi Finlanda au solicitat să adere la NATO anul trecut, lăsând deoparte politicile de nealiniere militară pe care le-au avut de-a lungul deceniilor de Război Rece, întrucât invazia Rusiei în Ucraina a reformulat considerentele de securitate. Cererile de aderare la alianţă trebuie să fie aprobate de toţi membrii NATO şi, în timp ce cererea Finlandei a primit undă verde în aprilie, Turcia şi Ungaria au amânat aprobarea candidaturii Suediei.
Stockholmul s-a străduit să obţină aprobarea candidaturii sale înainte de summitul NATO de la Vilnius, lucrând împreună cu Statele Unite şi aliaţii şi încercând să facă Turcia să renunţe la opoziţia sa.
Erdogan a spus că Suedia adăposteşte membri ai unor grupuri militante, în principal susţinători ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care îi acuză de organizarea de demonstraţii şi de finanţarea grupurilor teroriste, în timp ce protestele anti-turce din Stockholm i-au stârnit, de asemenea, furia. Între timp, Suedia a declarat că a îndeplinit toate cererile convenite în negocierile cu Turcia de anul trecut, inclusiv introducerea unui nou proiect de lege care face ilegală apartenenţa la o organizaţie teroristă, şi a subliniat că libertatea de exprimare este protejată prin Constituţia sa.
Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a declarat joi că Budapesta nu va bloca ratificarea aderării Suediei la NATO.
DECLARAŢIA DE PRESĂ A NATO
Prezentăm integral declaraţia de presă a NATO, după discuţiile de luni seară între secretarul general Jen Stoltenberg cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi premierul Suediei, Ulf Kristersson:
„La 10 iulie 2023, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoǧan, premierul suedez Ulf Kristersson şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au întâlnit la summitul NATO de la Vilnius.
De la ultimul summit NATO, Suedia şi Turcia au colaborat îndeaproape pentru a aborda preocupările legitime ale Turciei în materie de securitate. Ca parte a acestui proces, Suedia şi-a modificat Constituţia, şi-a schimbat legile, şi-a extins în mod semnificativ cooperarea în domeniul combaterii terorismului împotriva PKK şi a reluat exporturile de arme către Turcia, toate aceste măsuri fiind prevăzute în Memorandumul trilateral convenit în 2022.
Suedia şi Turcia convin astăzi să îşi continue cooperarea atât în cadrul Mecanismului comun permanent trilateral instituit la Summitul NATO de la Madrid din 2022, cât şi în cadrul unui nou Pact de securitate bilateral, care se va reuni anual la nivel ministerial şi va crea grupuri de lucru, după caz. La prima reuniune a acestui Pact de securitate, Suedia va prezenta o foaie de parcurs ca bază a continuării luptei sale împotriva terorismului în toate formele şi manifestările sale, în vederea punerii în aplicare depline a tuturor elementelor Memorandumului trilateral, inclusiv a articolului 4. Suedia reiterează faptul că nu va oferi sprijin YPG/PYD (grupare a militanţilor kurzi – n.r.)şi organizaţiei descrise ca FETÖ în Turcia (organizaţia pe care Ankara o consideră responsaiblă de lovitura de stat eşuată din 2016 – n.r.).
Atât Suedia, cât şi Turcia au convenit că în domeniul combaterii terorismului, cooperarea este un efort pe termen lung, care va continua şi după aderarea Suediei la NATO. Secretarul general Stoltenberg a reconfirmat, de asemenea, că NATO condamnă categoric terorismul în toate formele şi manifestările sale. NATO îşi va intensifica în mod semnificativ activitatea în acest domeniu, inclusiv prin înfiinţarea de către secretarul general, pentru prima dată în cadrul NATO, a postului de coordonator special pentru combaterea terorismului.
Ne angajăm să respectăm principiul conform căruia nu ar trebui să existe restricţii, bariere sau sancţiuni în ceea ce priveşte comerţul şi investiţiile în domeniul apărării între aliaţi. Vom depune eforturi pentru a elimina astfel de obstacole.
Suedia şi Turcia au convenit, de asemenea, să intensifice cooperarea economică, prin intermediul Comitetului mixt economic şi comercial Turcia-Suedia (JETCO). Atât Turcia, cât şi Suedia vor căuta să maximizeze oportunităţile de creştere a comerţului şi investiţiilor bilaterale. Suedia va sprijini în mod activ eforturile de revigorare a procesului de aderare a Turciei la UE, inclusiv modernizarea uniunii vamale UE-Turcia şi liberalizarea vizelor.
Pe această bază, şi având în vedere imperativele de descurajare şi apărare a zonei euro-atlantice, Turcia va transmite Protocolul de aderare a Suediei către Marea Adunare Naţională şi va colabora îndeaproape cu aceasta pentru a asigura ratificarea”.
