Proiectul UDMR de reorganizare a Romaniei in 16 regiuni din dezvoltare, printre care si Tinutul Secuiesc, este total anti-maghiar! Da, ati citit bine, anti-maghiar!
Proiectul UDMR de a contura Romania in 16 regiuni de dezvoltare are efecte profund negative asupra Tinutului Secuiesc. Iar acest lucru este vizibil daca analizam impactul recesiunii asupra regiunilor de dezvoltare.
Econtext.ro va prezinta in continuare o analiza asupra modului in care au fost afectate regiunile de dezvoltare ale Romaniei de catre recesiune.
Mai exact, va prezentam doua variante. Prima varianta vizeaza impactul recesiunii asupra celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei.
A doua varianta analizeaza impactul recesiunii asupra celor 16 regiuni, dupa modelul UDMR de impartire administrativa a tarii. Practic, vom vedea evolutia economiei din aceste regiuni in timpul recesiunii. Mai exact, de la inceputul anului 2009 (cand se considera ca a inceput recesiunea) si pana la inceputul acestui an (cand se considera ca s-a terminat recesiunea).
Tinutul Secuiesc, autonom = saracie lucie
Iar prima concluzie este uluitoare. In viziunea UDMR cu 16 regiuni de dezvoltare, cea mai mare scadere economica in timpul recesiunii a fost inregistrata de Tinutul Secuiesc!
Da, Tinutul Secuiesc a fost cel mai slab protejat in fata crizei, intrucat este printre cele mai sarace zone din Romania. Iar recesiunea a ravasit si mai mult putina activitate economica din cele trei judete ale secuilor (Mures, Harghita, Covasna).
Astfel, economia din Tinutul Secuiesc a consemnat un declin de 5,5% din 2009 si pana in 2011. Este cea mai mare scadere din toate cele 16 regiuni propuse de UDMR! In lei, valoarea economica a Tinutului Secuiesc a scazut de la 20,85 de miliarde de lei in 2009, pana la 19,7 miliarde de lei in 2011.
Sa mai spunem ca in varianta UDMR, cel mai mult de profitat de pe urma recesiunii a avut-o regiunea Arges-Dambovita-Prahova, unde economia a crescut cu 7,5% din 2009 si pana in 2011. Doua cauze stau la baza acestui salt: Dacia si Petrom.
Dar iata harta cu evolutia economica in toate cele opt regiuni de dezvoltare in timpul recesiunii:
Iata si tabelul cu evolutia economiei in cele opt regiuni in timpul recesiunii:
- Sud (Prahova, Dambovita, Arges, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman)+ 5,2% (de la un PIB de 65,45 miliarde de lei in 2009, pana la 68,83 miliarde lei in 2011)
• Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis) +2,2% (de la un PIB de 50,02 miliarde de lei in 2009, pana la 51,11 miliarde lei in 2011)
• Nord-Vest (Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj) +2,1% (de la un PIB de 57,94 miliarde de lei in 2009, pana la 59,15 miliarde lei in 2011)
• Centru (Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna, Brasov) + 0,1% (de la un PIB de 57,57 miliarde de lei in 2009, pana la 57,65 miliarde lei in 2011)
• Bucuresti-Ilfov – 0,4% (de la un PIB de 130,52 miliarde de lei in 2009, pana la 130,04 miliarde lei in 2011)
• Sud-Est (Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Buzau, Constanta) – 3,1% (de la un PIB de 55,86 miliarde de lei in 2009, pana la 54,12 miliarde lei in 2011)
• Nord-Est (Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacau, Vaslui) – 4,6% (de la un PIB de 54,94 miliarde de lei in 2009, pana la 52,41 miliarde lei in 2011)
• Sud-Vest (Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt, Dolj) – 4,8% (de la un PIB de 41,92 miliarde de lei in 2009, pana la 39,89 miliarde lei in 2011)
Tinutul Secuiesc, ca parte din regiunea Centru = dezvoltare, bogatie
In schimb, in varianta cu opt regiuni de dezvoltare, Tinutul Secuiesc ar fi mult mai bine protejat si ar inregistra performante economice mai bune. Ceea ce inseamna aer pentru populatia din acele judete. In varianta cu opt regiuni, in care Tinutul Secuiesc ar face parte din regiunea de dezvoltare Centru, secuii ar fi uniti cu Brasov, Alba si Sibiu, trei judete bogate.
De altfel, zona Centru, in varianta cu opt regiuni, a rezistat mult mai bine recesiunii, consemnand chiar un avans economic. Ce-i drept, un avans economic de doar 0,1%, dar un avans. Si in plina recesiune!
De altfel, avansul ar fi fost mai puternic, dar a fost franat de declinul din judetele Tinutului Secuiesc. Practic, realizarea regiunii Centru ar fi un balon de oxigen pentru Tinutul Secuiesc, care s-ar integra in proiecte de dezvoltare alaturi de judete bogate.
Dar UDMR doreste exact opusul, fara a avea vreun argument solid. Enclavizarea nu conduce decat la saracie! Economia este realizata prin conexiuni. Iar ceea ce vrea UDMR inseamna exact izolare, enclavizare.
Mai mult, proiectul UDMR de a reorganiza administrativ Romania in 16 regiuni de dezvoltare are impact dezastruos la nivelul intregii tari, dupa cum a aratat Econtext intr-un articol recent. (si care poate fi vizualizat aici.).
Sa mai spunem ca in aceasta varianta, tot regiunea in care se afla judetele Prahova si Arges a avut cea mai mare crestere a economiei, in ciuda recesiunii. La polul opus, cel mai drastic declin a fost raportat in regiunea Sud-Vest, care contine judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt, Dolj. In acesta regiune, economia a pierdut aproape cinci procente in urma recesiunii.
Dar iata harta cu evolutia economica in toate cele 16 regiuni de dezvoltare in timpul recesiunii:
Iata si tabelul cu evolutia economiei in timpul recesiunii in cele 16 regiuni din varianta UDMR:
- Arges – Dambovita – Prahova+ 7,5% (de la un PIB de 46,57 miliarde de lei in 2009, pana la 50,07 miliarde lei in 2011)
• Bistrita-Nasaud – Cluj – Maramures +5,8% (de la un PIB de 33,7 miliarde de lei in 2009, pana la 35,66 miliarde lei in 2011)
• Arad – Caras-Severin – Timis +4% (de la un PIB de 39,63 miliarde de lei in 2009, pana la 41,24 miliarde lei in 2011)
• Sibiu – Brasov +3,4% (de la un PIB de 27,96 miliarde de lei in 2009, pana la 28,92 miliarde lei in 2011)
• Calarasi – Ialomita – Ilfov + 0,2% (de la un PIB de 22,51 miliarde de lei in 2009, pana la 22,55 miliarde lei in 2011)
• Bucuresti – 0,38% (de la un PIB de 117,29 miliarde de lei in 2009, pana la 116,84 miliarde lei in 2011)
• Constanta – Tulcea – 1,8% (de la un PIB de 24,83 miliarde de lei in 2009, pana la 24,38 miliarde lei in 2011)
• Alba – Hunedoara – 1,8% (de la un PIB de 19,16 miliarde de lei in 2009, pana la 18,82 miliarde lei in 2011)
• Giurgiu – Teleorman – 2% (de la un PIB de 9,6 miliarde de lei in 2009, pana la 9,41 miliarde lei in 2011)
• Botosani – Suceava – 2,9% (de la un PIB de 15,25 miliarde de lei in 2009, pana la 14,81 miliarde lei in 2011)
• Bihor – Salaj – Satu-Mare – 3% (de la un PIB de 24,24 miliarde de lei in 2009, pana la 23,5 miliarde lei in 2011)
• Braila – Buzau – Galati – Vrancea – 4,15% (de la un PIB de 31,03 miliarde de lei in 2009, pana la 29,74 miliarde lei in 2011)
• Dolj – Mehedinti – Olt – 4,7% (de la un PIB de 25 miliarde de lei in 2009, pana la 23,81 miliarde lei in 2011)
• Gorj – Valcea – 5,1% (de la un PIB de 16,93 miliarde de lei in 2009, pana la 16,07 miliarde lei in 2011)
• Bacau – Iasi – Neamt – Vaslui – 5,3% (de la un PIB de 39,69 miliarde de lei in 2009, pana la 37,6 miliarde lei in 2011)
• Covasna – Harghita – Mures – 5,5% (de la un PIB de 20,85 miliarde de lei in 2009, pana la 19,7 miliarde lei in 2011)
CONCLUZII
Reorganizarea Romaniei in 16 regiuni de dezvoltare are efecte negative asupra Tinutului Secuiesc. Tinutul secuilor a fost cel mai afectat de recesiune din toata tara, a consemnat cel mai mare declin al economiei.
In plus, inainte de recesiune, Tinutul Secuiesc a fost printre ultimele regiuni la dezvoltarea economica (o analiza despre evolutia economica a regiunilor inainte de criza poate fi vizionata aici.).
Mai exact, a fost pe penultima pozitie (din cele 16 regiuni de dezvoltare, in varianta UDMR) in privinta cresterii economice. Asadar, declin puternic, creste extrem de slaba. Aceasta este definitia Tinutului Secuiesc! Si atunci, puteti fi de acord cu impartirea administrativa propusa de UDMR?
Econtext realizeaza si un sondaj pe tema reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei. Votati aici versiunea pe care o considerati ca fiind cea mai potrivita.
De asemenea, Econtext a prezentat un proiect propriu privind reorganizarea Romaniei. Potrivit acestui proiect, Romania ar trebui impartita in sase regiuni de dezvoltare, care artrebui sa se sprijine pe opt judete-piloni. Acest proiect de impartire a tarii poate fi citit aici.
