Ucraina țintește podul Kerci, Crimeea. Avioane de spionaj trimise din România pregătesc operațiunea. Ucraina a efectuat în ultimele săptămâni o serie de atacuri asupra rafinăriilor de petrol și a porturilor rusești, dar ținta reală este podul Kerci din Crimeea.
Ucraina țintește podul Kerci, Crimeea. Avioane de spionaj trimise din România pregătesc operațiunea. Agenția de spionaj ucraineană din spatele loviturilor cu drone asupra rafinăriilor din Rusia – cea mai recentă din regiunea industrială Tatarstan, la peste 1200 kilometri – are în pregătire o altă țintă: podul Kerci, lung de 19 kilometri, care leagă Crimeea ocupată de Rusia.
Ucraina țintește podul Kerci, Crimeea
Înalți oficiali ai serviciului de informații militar al Ucrainei HUR au dezvăluit că planifică o a treia încercare de a distruge podul, după două încercări anterioare de a-l arunca în aer, susținând că distrugerea acestuia este „inevitabilă”, potrivit The Guardian.
Distrugerea acestuia ar întări campania Ucrainei de eliberare a Crimeei și ar ridica moralul trupelor, care, pe front, în ciuda unei rezistențe îndârjite, sunt treptat respinse prin atacuri în valuri ale Rusiei, căreia nu-i pasă de uriașele pierderi de vieți omenești.
Potrivit surselor ruse, Marea Britanie este cea care a insistat pentru distrugerea acestui pod, ceea ce ar marca o victorie majoră față de ceea ce se poate obține pe teren.
Există îndoieli cu privire la capacitatea HUR de a realiza o operațiune specială împotriva unei ținte atât de bine apărate și evidente.
Rusia a luat măsuri ample pentru a proteja podul, întărind apărarea antiaeriană și desfășurând momeali pentru rachetele ghidate.
HUR însă crede că poate distruge podul în curând.
„O vom face în prima jumătate a anului 2024”, a spus un oficial pentru The Guardian, adăugând că Kirilo Budanov, șeful direcției principale de informații, are deja „majoritatea mijloacelor pentru a îndeplini acest obiectiv”.
El urma un plan aprobat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskii, de a limita la maximum prezența navală a Rusiei în Marea Neagră.
Dacă podul ar fi compromis permanent, Moscova ar fi nevoită să transporte provizii militare pe drumuri prin sudul Ucrainei ocupate.
Ruta va trece prin provinciile Herson și Zaporojie, pe care Rusia le-a capturat parțial în primăvara anului 2022.
Oficialii ucraineni cred că acest lucru ar afecta semnificativ capacitatea Kremlinului de a efectua ofensive într-un moment în care forțele sale terestre sunt în mișcare.
Zelenski a avertizat că Rusia formează o armată de 300.000 de soldați cu care va începe o ofensivă ce ar putea fi decisivă, la vară.
Avioane de spionaj trimise din România pregătesc operațiunea
Oficialii au indicat că armele occidentale ar permite Ucrainei să distrugă podul mai repede, iar Zelenskii a cerut în mod repetat Berlinului sistemul său de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune.
Există semne că l-ar putea primi, dacă nu Taurus, alte sisteme cu putere mare de distrugere.
Experții militari ruși atrag atenția că în prezent capacitățile Forțelor Armate ale Ucrainei, care se bucură de sprijinul tehnologic deplin din partea Occidentului, au crescut considerabil, astfel încât ar fi o greșeală să fie subestimată o astfel de operațiune.
Un factor determinant care arată pregătirea pentru noi atacuri majore asupra Rusiei este intensitatea mare a activității aeronavelor NATO de spionaj nu numai în zona Mării Negre, ci și în alte zone de la granița cu Federația Rusă.
Bloggerii militari ruși au acuzat în mod repetat NATO că zboară cu avioane spion în apropierea Crimeei și a coastei Rusiei la Marea Neagră pentru a colecta date de țintire care sunt predate Ucrainei în timp real.
Dronele americane MQ-9 Reaper au devenit „comune” pe cerul Mării Negre, de unde supraveghează Crimeea și coastele Rusiei, principala lor misiune fiind de cercetare/supraveghere.
La Câmpia Turzii se află o flotă de astfel de drone americane. Anul trecut, una dintre acestea a fost atacată de cu două avioane rusești deasupra Mării Negre.
Cele două avioane au șicanat drona timp de câteva zeci de minute. În cele din urmă, pilotul unuia dintre avioanele rusești a aruncat combustibil de aviație asupra dronei, care s-a prăbușit în mare.
Laa 5 martie, Kremlinul a susținut că o pereche de avioane de luptă Rafale-S ale Forțelor Aeriene Franceze care escortau un avion de supraveghere radar cu rază lungă de acțiune E-3F au operat deasupra Mării Negre prea aproape de teritoriul revendicat de Rusia.
Controlorii de trafic aerian ruși i-au amenințat pe piloții francezi să schimbe cursul sau se va trage asupra lor.
Reacția forțelor NATO la asemenea provocări este de a înarma dronele de cercetare, ce pot fi foarte letale.Recent, ministerul olandez al Apărării a anunțat că MQ-9A vor fi modificate pentru a transporta bombe GBU ghidate cu laser și rachete Hellfire aer-suprafață pentru a sprijini misiunile NATO și de supraveghere maritimă în toată Europa.
