Vladimir Putin a preluat, marţi, funcţia de preşedinte al Rusiei pentru a cincea oară, iar ceremonia solemnă a avut loc la Kremlin.
Luând în vizor Occidentul, Vladimir Putin afirmă că Moscova nu refuză dialogul cu țările occidentale.
președintele declară că Rusia este pregătită să devină un partener „onest” cu oricine este dispus.
„Nici măcar nu refuzăm dialogul cu țările occidentale. Vom vedea dacă vor continua să oprească dezvoltarea țării noastre și vor continua să pună presiune asupra țării noastre sau vor căuta modalități de cooperare cu noi”, a declarat el în timpul discursului său de inaugurare la Moscova, potrivit Sky News.
Vladimir Putin a subliniat marți angajamentul continuu al Rusiei de a contura o ordine mondială multipolară. Declarația a făcut parte din discursul său din timpul celei de-a cincea sale inaugurări în calitate de președinte al Federației Ruse.
„Împreună cu partenerii din cadrul integrării eurasiatice și cu alte centre suverane de dezvoltare, vom continua să lucrăm la formarea unei ordini mondiale multipolare. Un sistem de securitate egal și indivizibil”, a declarat Putin la Palatul Kremlinului, conform agenției de presă Baha.
Putin a devenit oficial preşedinte pentru încă şase ani, a anunţat preşedintele Curţii Constituţionale, Valeri Zorkin.
Zorkin i-a înmânat lui Putin simbolurile puterii prezidenţiale, inclusiv medalia prezidenţială – o cruce de aur a Sfântului Gheorghe cu imaginea stemei Federaţiei Ruse şi motto-ul „Serviciu, Onoare şi Glorie” pe un lanţ de aur.
A fost intonat imnul Federaţiei Ruse, iar invitaţii au apaludat, iar Putin şi-a început alocuţiunea.
Vladimir Putin depune jurământul cu mâna pe Constituţie.
Știrea inițială
Învestirea prezidenţială este o procedură solemnă prin care şeful statului îşi preia oficial prerogativele şi depune jurământul pe Constituţie. Putin a depus acest jurământ de patru ori.
Şi dacă în 2000, 52,94% dintre ruşi au votat pentru candidatul Putin, pe atunci în vârstă de 47 de ani, în 2004 au fost deja 71,31%, în 2012 – 63,6%, în 2018 – 76,7%, iar la alegerile din martie anul acesta, Putin, care acum are 71 de ani, a primit 87,28% din voturile populare, un record.
Ceremonia specială de învestire a preşedintelui Rusiei a fost stabilită în 1996, când primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, îşi prelua pentru a doua oară cea mai înaltă funcţie din stat. Ritualul a suferit modificări minore de atunci, dar punctele sale principale au rămas.
Secretarul de presă al şefului statului, Dmitri Peskov, a declarat că ceremonia de marţi de inagurare a noului mandat prezidenţial va urma protocolul stabilit, dar cu „anumite nuanţe”. Kremlinul nu a precizat însă care sunt acestea, relatează agenția TASS, citată de News.ro.
Ce se întâmplă la ceremonie
Scenariul tradiţional presupune ca preşedintele să meargă de la biroul său din prima clădire a Kremlinului către Marele Palat al Kremlinului (BKD) pentru ceremonie. Acolo, el urmează să meargă pe jos prin mai multe săli – Sfântul Gheorghe şi Alexandru până la Sfântul Andrei, unde va depune jurământul de învestitură. Apoi, şeful statului pleacă prin Porticul Roşu al BKD spre Piaţa Sobornaia, unde Regimentul prezidenţial va defila solemn în faţa comandantului suprem în funcţie.
În momentul în care Putin ajunge la BKD, totul ar trebui să fie deja pregătit: invitaţii îşi vor ocupa locurile, iar port-drapelul Gărzii de Onoare va aduce drapelul de stat al Rusiei şi drapelul preşedintelui Federaţiei Ruse (imaginea unui vultur cu două capete pe fond tricolor), urmate de Emblema preşedintelui Federaţiei Ruse şi de Constituţie, pe care Putin va ţine mâna în timp ce depune jurământul de învestitură.
Marţi, Palatul Kremlinului va fi închis pentru turişti, iar accesul se va face doar pe bază de invitaţie.
Câteva mii de invitaţi sunt aşteptaţi să asiste la ceremonia de inaugurare de la Kremlin: reprezentanţi ai puterii executive, legislative şi judiciare, ai guvernului rus, ai Consiliului Federaţiei, ai Dumei de Stat, ai Administraţiei Prezidenţiale şi ai guvernatorilor. Kremlinul invită, de asemenea, reprezentanţi ai principalelor confesiuni, deţinători ai Ordinului Sfântului Apostol Andrei, Eroi ai Rusiei, deţinători ai Ordinului „Pentru Meritul Patriei”, şefi de misiuni diplomatice, reprezentanţi ai organizaţiilor publice, cercuri de afaceri, generali, personalităţi din domeniul ştiinţei, culturii, sportului, jurnalişti. În invitaţiile de denumire se specifică „forma de ţinută – stil oficial de afaceri (bărbaţi – costum închis, femei – rochie/ costum de lungime normală) sau uniformă militară de ceremonie”.
Ceremonia de inaugurare din 2018 a durat aproximativ 48 de minute, inclusiv trecerea în revistă a Regimentului prezidenţial.
Cine este Putin și ce „realizări” i se atribuie
Născut la 7 octombrie 1952 la Leningrad, Putin este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Leningrad (în prezent, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg) şi al Institutului Andropov al KGB-ului din URSS (în prezent, Academia de Informaţii Externe). A lucrat în agenţiile de securitate ale statului, a lucrat în cadrul primăriei din Sankt Petersburg şi s-a mutat la Moscova în 1996 în funcţia de adjunct al şefului de cabinet al preşedintelui Federaţiei Ruse. Ulterior, a deţinut funcţii de conducere în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse, a condus Serviciul Federal de Securitate şi a fost secretar al Consiliului de Securitate. De două ori (în a doua jumătate a anului 1999 şi în perioada 2008-2012) a fost prim-ministru al Rusiei.
Agenţia TASS – agenţia oficială de presă a statului rus – enumeră „realizările” mandatelor lui Putin, menţionând războiul din Ucraina şi amintind că atunci când a devenit pentru prima dată şef al ţării, în 2000, a promis că ordinul lui Elţîn de a „proteja Rusia” va fi principala sa activitate. „O face de aproape un sfert de secol. În acelaşi timp, el continuă să repete că principala sa preocupare este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea veniturilor ruşilor. De-a lungul anilor, au existat soluţionarea situaţiei din Cecenia, lupta împotriva terorismului, reducerea recrutării în armată, Jocurile Olimpice de la Soci, Cupa Mondială FIFA, introducerea examenului de stat unificat, proiecte naţionale şi înfiinţarea indemnizaţiei maternale. Şi, de asemenea – faimosul discurs de la Munchen, operaţiunea din Siria, crearea BRICS şi EAEU, Crimeea, Donbas, Novorossia şi operaţiunea militară specială (invadarea Ucrainei din februarie 2022 – n.r.)” – arată TASS.
„Programul lui Putin abia dacă aminteşte de weekend-uri, ziua sa de lucru se întinde mult peste limitele alocate de Codul Muncii. Pentru că preşedintele, după spusele şefului statului însuşi, este persoana care este responsabilă pentru tot ceea ce se întâmplă în ţară”, subliniază TASS într-o mostră de cult al personalităţii.
Învestire înainte de 9 mai. Agenda încărcată la început de mandat
Prin învestirea de marţi, sunt reafirmate puterile lui Putin în calitate de „garant al Constituţiei, al drepturilor şi libertăţilor omului şi ale civililor”, potrivit cărora acesta va „lua măsuri pentru a proteja suveranitatea Federaţiei Ruse, independenţa şi integritatea sa statală, pentru a asigura funcţionarea coordonată şi interacţiunea autorităţilor statului”.
Potrivit Constituţiei, şeful statului stabileşte principalele direcţii ale politicii interne şi externe, decide probleme legate de cetăţenia rusă, premii şi graţieri. De asemenea, el este comandantul suprem suprem al forţelor armate.
Legea fundamentală îi conferă preşedintelui drepturi largi de a conduce politica externă a ţării. Şeful statului este cel care determină poziţia Rusiei pe scena internaţională. Preşedintele reprezintă ţara în relaţiile internaţionale, conduce negocieri, semnează instrumente de ratificare.
Calendarul politicii externe a lui Putin chiar la începutul noului mandat prezidenţial include deja mai multe puncte. Astfel, pentru 8 mai este programat un summit al Uniunii Economice Eurasiatice, de Ziua Victoriei – 9 Mai – sunt aşteptaţi la Moscova liderii mai multor ţări, potrivit TASS, cu care preşedintele va purta discuţii. De asemenea, Putin se pregăteşte de o vizită de stat în China şi de contacte cu omologul său turc, scrie TASS, fară a preciza ce înseamnă aceste contacte. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl aşteaptă de mult timp pe Putin ca oaspete, el însuşi făcându-i anul acesta o vizită la Kremlin.
Guvernul, așteptat să demisioneze
Noul mandat de preşedinte al lui Putin, al cincilea, va avea şase ani şi conform modificării Constituţiei din martie 2020, Putin poate candida din nou în 2030.
Conform legii, în ziua învestirii guvernul îşi predă atribuţiile noului preşedinte ales al Federaţiei Ruse, astfel că este de aşteptat ca guvernul să demisioneze marţi.
În cele peste două decenii de putere, Vladimir Putin a instaurat un regim autoritar în care opoziţia, membrii ONG-urilor şi alţi apărători ai drepturilor omului sunt supuşi cenzurii şi unei represiuni intense şi sunt încarceraţi în mod obişnuit în temeiul unei legislaţii care a sporit diversitatea modurilor în care pot fi inculpaţi „indezirabilii”.
Condus de partidul prezidenţial Rusia Unită, guvernul menţine o faţadă multipartidistă prin intermediul unei opoziţii tolerate. Reprimarea politică a adevăraţilor opozanţi, care sunt fie încarceraţi, fie forţaţi să plece în exil, îi permite să autorizeze doar partidele care îi sunt afiliate, ai căror candidaţi „marionetă” nu fac decât să conducă o opoziţie de faţadă sau chiar să servească drept paravan printr-un discurs comunist sau ultranaţionalist, ceea ce-i permite lui Vladimir Putin să se prezinte ca un preşedinte moderat, fără alternativă credibilă sau rezonabilă.
Tot în această logică, în baza majorităţii sale parlamentare şi a unei Constituţii rescrise în avantajul său, Vladimir Putin a anunţat că va candida pentru realegere în 2024 din postura de „independent”.
