Dacă sunteți bucureștean, oferiți 15 minute orașului dumneavoastră? Duminică, românii sunt chemați la vot. Au trecut 3 ani și jumătate de când actualii primari sunt în funcție. În București, ei au avut, în total, pe mână, undeva între 20 și 25 de miliarde în fiecare an.
Dacă sunteți bucureștean, oferiți 15 minute orașului dumneavoastră? Primăria Capitalei are în fiecare an un buget de circa 10 miliarde de lei, cu tot cu instituții subordonate. Strict bugetul Primăriei este de 6-7 miliarde lei.
Ce a făcut primarul Nicușor Dan la Primăria Capitalei
În octombrie 2020, când și-a preluat mandatul, Nicușor Dan a găsit la Primăria Capitalei datorii curente de 3 miliarde de lei de la administrația Firea și conturile blocate, potrivit declarațiilor făcute de actualul edil. „Stăteam și jumătate de zi în fiecare zi, ca să parcurgem toate facturile restante de plătit, să sunăm ca să ne mai amâne puțin, ca să nu ne taie utilitățile sau să blocheze conturile”, povestește Nicușor Dan despre primul an de mandat.
S-a apucat să deschidă marile răni ale orașului
Mulți ar spune că nu se vede mare lucru, însă, pentru prima oară din 2007, din mandatul primarului Adriean Videanu, Primăria Capitalei s-a apucat să rezolve problemele grave ale orașului. Sunt măsuri care nu aduc voturi și capitalul de imagine pierdut este major. În schimb, îmbunătățesc calitatea vieții și reduc decalajele dintre noi și Europa civilizată. Sigur, cei 3 ani vin și cu multe nerealizări, promisiuni din campanie ignorate și cu dezamăgiri.
Cea mai mai mare realizare a primarului Nicușor Dan este că a început lucrări fără precedent pentru modernizarea sistemului de termoficare. În total, în cei 3 ani și jumătate s-au modernizat peste 110 km de rețea principală. Nicușor Dan nu a schimbat 100 de km de rețea principală de termoficare pe an, așa cum a spus în campanie. Însă 110 km înseamnă mai mult decât au schimbat în 12 ani fostele administrații.
Lipsuri medievale: cartiere fără apă
Pe versantul negativ, realitatea este că bucureștenii au stat multe zile în frig sau fără apă caldă în acest mandat. De ce?
1. Din cauza rețelei vechi și avariilor nesfârșite.
2. Pentru că lucrările de modernizare au cauzat și ele neajunsuri rețelei și așa aflate în precolaps.
Deși nu e vina lui că s-a ajuns aici, Nicușor Dan nu a știut să comunice în situația medievală a lipsei apei, ceea ce i-a înfuriat legitim pe bucureșteni. Indiferent cine va fi primar, aceste lucrări trebuie continuate, deoarece Bucureștiul nu poate renunța la sistemul centralizat de încălzire. În primul rând că nu toată lumea ar putea să-și pună centrală de apartament în câteva luni, apoi rețeaua de electricitate și gaze nu ar suporta, iar aerul în București ar deveni irespirabil, spun specialiștii.
Pe trafic, cea de-a doua mare problemă a Capitalei, după termoficare, Nicușor Dan a făcut două lucruri importante:
A început eliberarea trotuarelor de mașini și taxarea parcării într-o bună parte din zona centrală. Ținta era ca acest lucru să se întâmple în tot inelul central, dar nu a fost îndeplinită – ceea ce duce la descurajarea folosirii mașinii personale.
Au început masiv investițiile în transportul în comun – achiziția a 100 de tramvaie noi, 100 de troleibuze, 100 de autobuze electrice – eficientizarea rutelor STB, au început lucrările de modernizarea celor 50 de km de linie de tramvai aflate în stare avansată de degradare, prioritizarea transportului public, din păcate aici doar 7 km de bandă unică.
Mai este mult, însă s-au făcut pași buni în această direcție. Un transport comun eficient este esențial pentru fluidizarea traficului, deoarece dacă pot ajunge rapid și ieftin la muncă, oamenii își lasă mașinile acasă.
Marile restanțe la acest capitol sunt trenul metropolitan, propus în campania electorală și care a rămas doar pe hârtie, pistele de biciclete – a făcut doar 1,6 km – și semaforizarea inteligentă. La acest capitol s-a parcurs parcurs partea birocratică pentru modernizarea și extinderea sistemului. Dar nu a început nicio lucrare în teren încă.
Pe urbanism, Nicușor Dan a reușit să blocheze sursele haosului urbanistic, în principal în centrul orașului, unde Primăria Capitalei are competențe, parțial și la sectoare prin blocarea PUZ-urilor de Sector (mai puțin 2 și 4 unde s-au emis autorizații pe ele).
Însă soluția adoptată, de a nu aproba PUZ-uri derogatorii, este una temporară și care a stârnit și furia celor care doreau să construiască corect, dar și a rechinilor imobiliari care fac presiuni uriașe să se modifice legea urbanismului. Presiunile sunt ca PUZ-urile să fie date la primăriile de sector, ceea ce ar fi tragic.
Marea problemă pe partea de urbanism este că Nicușor Dan a deblocat abia anul trecut realizarea noului PUG. Dacă este făcut corect, în beneficiul orașului, nu a unor rechini imobiliari, documentul poate să oprească haosul urbanistic din București în următorii 10 ani.
Alte plusuri
Pe partea de administrație, pornind de la datoriile uriașe găsite la Primărie, o altă realizare este că a reușit să redreseze financiar orașul și să desființeze o bună parte din companiile municipale care căpușau bugetul instituției.
Tot la realizări putem trece finalizarea Pasajului de la Doamna Ghica, oprirea toaletărilor care distrugeau copacii din București, refacerea marcajelor rutiere.
Restanțele importante ale lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a rămas însă și cu multe restanțe în acest mandat. Una dintre cele mai importante este Prelungirea Ghencea, unde de altfel presa l-a și invitat să meargă el cu mașina ca să vadă cum e. Primarul a acceptat, aveți aici videoreportajul.
Din cele patru tronsoane de aici, a reușit să termine doar unul, între linia tramvaiului 41 și Râul Doamnei, care era început încă din vremea Gabrielei Firea. De anul trecut se lucrează și la tronsonul din fața stadionului Ghencea, însă ultimele două tronsoane, între Râul Doamnei și ieșirea din București nu au fost atinse deși au fost făcute și niște exproprieri în zonă, din octombrie 2022.
Municipalitatea a scos abia anul acesta la licitație ultimele două tronsoane, deși era clar încă din 2022 că Trustul de Clădiri Metropolitane, compania municipală care a făcut primele două tronsoane, nu are capacitate să le facă și pe ultimele două. Licitația a fost în sfârșit finalizată și probabil până la finalul anului vor începe lucrările, dar s-a pierdut timp.
O altă restanță este consolidarea imobilelor. În cei trei ani și jumătate au fost finalizate lucrările la o singură clădire, iar deschise sunt doar 4 șantiere de consolidare: la imobilul din Blănari 14- fostul Club A, Bărăției 50, Blănari 10 și Baltagului 17.
Ca să fim corecți, în ultimii trei ani, totuși, în mandatul lui Nicușor Dan municipalitatea a expertizat aproximativ 90 de imobile, dintre acestea 95% au fost încadrate în clasa I de risc seismic, iar restul în risc seismic II. Pentru cele găsite cu risc seismic a mers mai departe și a găsit finanțare din fonduri nerambursabile.
Tot la capitolul restanțe putem trece lipsa de acțiune în ceea ce privește terasele din Herăstrău, paragina de pe domeniul public din primii 2 ani de mandat – pusă de primar pe seama lipsi banilor -, lipsa de măsuri pe publicitatea stradală ilegală, comunicarea deficitară.
Puteți urmări aici un interviu cu primarul Nicușor Dan despre realizările din acest mandat și explicațiile privind nerealizările.
Ce a făcut primarul Clotilde Armand la Sectorul 1
Dispute de intensitate ridicată definesc madatul primarului Clotilde Armand. La scurt timp după preluarea mandatului, PSD și PNL au făcut alianță în Consiliul Local, astfel că primarul a rămas fără majoritate. A pornit un război aprig între cele două părți, neîncheiat nici astăzi.
Clotilde Armand i-a acuzat pe consilieri de hoție și interese ascunse, că o sabotează, consilierii au acuzat-o că nu știe administrație.
Războiul cu firma Romprest
Cel mai mare scandal din mandat a fost însă legat de compania Romprest, care face curățenie în Sectorul 1.
În perioada noiembrie -decembrie 2020, timp de câteva săptămâni, compania nu a mai ridicat gunoiul din cauza unor facturi neplătite de 80 milioane lei, lăsate moștenire de vechea administrație.
În iulie 2021, gunoiul a rămas pe stradă circa 3 săptămâni. Primarul Clotilde Armand a fost acuzată că nu a plătit companiei facturi de circa 120 milioane lei. Primarul a spus la rândul să că nu a plătit facturile deoarece erau umflate și emise pentru servicii fictive.
Romprest s-a adresat instanței pentru a-și recupera banii.
În final s-a ajuns la un armistițiu tempotrar între cele două părți, Primăria a redus la jumătate prestațiile efectuate de firma de salubrizare, pentru a reduce costurile cu salubrizare.
În 2022, primarul Clotilde Armand a cerut în instanță rezilierea contractului cu Romprest, unul dintre motive fiind că nu a asigurat continuitatea serviciului public cât timp nu a ridicat gunoiul.
A stopat rechinii imobiliari
Printre realizările primarului Clotilde Armand se numără faptul că a oprit dezvoltarea imobiliară haotică și a început verificări dacă blocurile nou construite respectă numărul de locuri de parcare.
De asemenea, s-a implicat în desființarea panourilor publicitare amplasate ilegal (până în 600 panouri demolate) și a încercat închiderea teraselor care funcționează ilegal în Herăstrău, pornind confiscarea a 20 de milioane lei venituri când terasele au funcționat ilegal.
Tot la capitolul realizări se poate nota trecerea pe linie moartă a Direcție de Învățământ și a Companiei de Investiții, prin care, în administrația Tudorache au fost cumpărate tabletele, termoscanerele și alte investiții care fac obiectul unor dosare DNA. Clotilde Armand a făcut și numeroase plângeri penale mai multor funcționari despre care crede că sunt corupți.
În mod ironic, de câteva luni, Clotilde Armand este urmărită urmărită penal în dosarul în care Agenția de Integritate a acuzat-o acuzat de incompatibilitate pentru că a fost remunerată ilegal cu 2.500 euro într-un proiect european în care a implementat măsuri de anticorupție la Primăria Sectorului 1. „Un dosar penal penibil”, a spus Armand într-un interviu acordat HotNews.ro.
Marile teme au rămas nerezolvate
La capitolul proiecte mari, primarul însă are puține lucruri de arătat. Promenada verde a rămas doar la stadiul de proiect pilot. Primarul spune că a modernizat și extins 10 școli și a pornit lucrările la complexul educațional din Greenfield, a asfaltat și sistematizat 30 de străzi și că a început reabilitarea teatrului Bazilescu.
Puteți urmări discuția cu primarul Clotilde Armand despre realizările din acest mandat și explicațiile privind nerealizările.
Ce a făcut primarul Radu Mihaiu la Sectorul 2
Cele mai mari realizări ale primarului Radu Mihaiu sunt amenajarea Parcului Sticlăriei și recuperarea celor 4 hectare retrocedate în Parcul Plumbuita, în 2015.
Un alt proiect important este „Noul Centru Vechi”, unde străzile din zona cuprinsă între străzile Hristo Botev, Calea Călărașilor, Sfântul Ștefan și bulevardul Carol, o zonă cu case vechi superbe, sunt modernizate și mai mult spațiu este alocat pietonilor.
Negustori, prima stradă reabilitată din „Noul Centru Vechi” al Bucureștiului, este aproape gata.
Trotuarele au fost eliberate de mașini și lărgite, iar carosabilul este la același nivel cu trotuarul, o noutate pentru București. Toată suprafața este pavată, cu un model urban specific zonelor pietonale. În lucru mai sunt încă 3 străzi – Plantelor, Popa Soare și Ștefan Mihăileanu – care au termen de finalizare anul acesta.
Tot în încercarea de a face orașul prietenos pentru pietoni, peste 110 km de trotuar au fost eliberați de mașinile parcate neregulamentar, a spus primarul. Ca mașinile să nu mai parcheze pe trotuar, au fost puși stâlpișori. Măsura i-a adus porecla de „primarul stâlpișor”.
O parte dintre locuitori au apreciat că au pe unde circula pe trotuar, alții îi reproșează fiindcă nu mai au unde parca mașina. Sectorul 2 este unul cu cele mai puține locuri de parcare de reședință. O altă realizare este că s-au făcut investiții în școli, grădinițe și creșe.
„În școli am investit aproape 1 miliard de lei. Am făcut 5 grădinițe noi, sunt gata, Avem o creșă nouă care este aproape gata, în Pantelimon, unde este mare nevoie de ea. Am reabilitat 47 de corpuri de școli, suntem în lucru cu încă 54”, a declarat Mihaiu într-un interviu acordat HotNews.ro.
În acest mandat, Primăria Sectorului 2 a reabilitat aproximativ 300 de blocuri și a modernizat Parcul Morarilor.
Problema gunoiului
Primarul Mihaiu nu a rezolvat însă problema salubrizării. Licitația pentru desemnarea unui nou operator de salubritate a eșuat, pe stradă, în anumite zone, este un pic mai curat, însă în altele este foarte mare mizerie. Primarul nu a reușit nici să rezolve problema cu gunoiul aruncat la stâlp, aceasta fiind una dintre principalele surse de mizerie din Sectorul 2. Asta, deși s-a schimbat sistemul de taxare și toată lumea plătește fie taxă de salubrizare, fie are contract cu Supercom.
O altă problemă sunt parcările de reședință. Primarul spune că prin sistematizarea străzilor a făcut circa 3.000 de locuri noi de parcare, însă pe lista de așteptare sunt peste 8.000 de oameni, iar nevoia reală este de câteva zeci de mii. Practic, aceasta rămâne una dintre cele mai mari probleme din Sectorul 2.
Mihaiu a dat autorizații marilor proiecte ale One
Cea mai controversată decizie din mandatul primarului Radu Mihaiu este că a dat autorizații pe PUZ-ul Sectorului 2, înainte ca acesta să fie suspendat și anulat de instanță.
Printre autorizațiile emise se numără cele pentru mai multe proiecte ale dezvoltatorului imobilier One: pe malul lacului Plumbuita, în locul fostei Fabrici de Cărămidă, pe Fabrica de Glucoză și pe Petricani – proiectul Aversa.
Primarul a invocat că era obligat să emită aceste autorizații fiindcă certificatele de urbanism au fost emise înainte să vină el. Primarul nu a dat însă autorizație pe baza sportivă RADET și se judecă cu dezvoltatorul imobiliar.
După anularea PUZ-ului Sector 2 în primă instanță, Mihaiu a suspendat autorizarea proiectelor imobiliare care aveau certificat de urbanism emis pe PUZ-ul Sectorului 2, și care nu au primit autorizație de construire.
Proiectul Promenada Verde
În ceea ce privește cel mai spectaculos proiect anunțat în campania electorală din 2020, Promenada Verde, Mihaiu a reușit să scoată mizeria din lacuri – peste 60.000 de tone, a demarat concursul de soluții pentru amenajarea promenadei, însă proiectul nu a început fizic, fiind doar mici bucățele amenajate.
Primarul a mai promis reabilitarea Parcurilor Plumbuita și Național, a parcurs pașii birocratici, dar lucrările nu au început fizic.
Puteți urmări aici un interviu cu primarul Radu Mihaiu despre realizările din acest mandat și explicațiile privind nerealizările.
Ce a făcut primarul Robert Negoiță la Sectorul 3
Cele mai importante realizări din actualul mandat sunt cele două pasaje de la intrarea în București dinspre Autostrada Soarelui, modernizarea străzii Iuliu Hațieganu, un pod peste Dâmbovița, și parcarea subterană de pe Decebal, plus amenajarea bulevardului.
De asemenea, au fost investiții în extinderea creșelor și grădinițelor – 7 corpuri noi, s-au plantat în medie 10.000 de copaci pe an, s-a făcut sala de scrimă de la Școala 195, peste 350 de blocuri reabilitate termic și 7000 locuri noi de parcare de reședință. Sunt zone care datorită arborilor plantați arată foarte bine.
Exotismul
Mandatul lui Robert Negoiță este plin însă și de controverse. Este vorba despre faptul că s-a tăiat din grădinile blocurilor pentru a face noi trotuare și pentru a crește numărul de locuri de parcare. Măsura i-a mulțumit pe unii și i-a revoltat pe alții. De asemenea, arborii au fost prinși între pavele, și mulți s-au uscat.
O altă controversă este legată de alocarea a 30 de milioane de lei pentru cele două fântâni arteziene – cea de 20 milioane lei din Parcul IOR, proaspăt inaugurată și cea de 10 milioane lei din Parcul Teilor. O parte dintre cetățeni le-au catalogat tichii de mărgăritar și au protestat.
Tot la capitolul exotism greu de explicat intră și palmierii achiziționați de primar, târgul de Crăciun de la Laminor, făcut fără ca hala să aibă autorizație ISU, și despre care nu știm cât a costat nici până azi.
O altă controversă este legată de dorința primarului Negoiță de a face cu orice preț. Astfel a ajuns să facă lucrări fără să aibă drept de administrare al terenului – vezi baza sportivă de pe bd. Unirii sau lucrările de la Biblioteca Națională, unde au murit doui oameni și există un dosar penal.
O altă controversă este că Negoiță a înființat mai multe companii municipale, pe modelul Firea, și dă contracte de zeci de milioane lei acestor companii, pentru lucrări și servicii, iar mai departe banii ajung fără licitație, prin achiziții directe către alte companii private, practic cheltuirea banului public fiind netransparentă. Curtea de Consturi a sesizat acest lucru.
Controversate sunt și cele două investiții fanion ale primarului – Hala Laminor unde s-au investit peste 400 milioane lei, iar acum primarul vrea să o concesionezesau să facă acolo mall cultural și să mute Primăria și Aqua Parcul din Parcul Pantelimon, care a înghițit peste 160 milioane lei, și tot așa, ar urma să fie concesionat.
O altă controntroversă este că a făsut investiții publice în apropierea dezvoltărilor imobiliare făcute de familia sa.
Ce a făcut primarul Daniel Băluță la Sectorul 4
Cel mai important proiect al primarului Daniel Băluță din acest mandat este extinderea cu stația Tudor Arghezi a magistralei de metrou M2- Pipera- Berceni, până aproape de Șoseaua de centură, plus parcarea park&ride de acolo.
Primarul a semnat recent și contractul de finanțare pentru extinderea metroului de la Gara de Nord la Gara Progresu (M4) în valoare de 2,5 miliarde de euro, bani europeni nerambursabili, licitația pentru desemnarea constructorului fiind în curs.
Realizări rutiere
De asemenea, în acest mandat, Băluță a demarat studiul de fezabilitate pentru extinderea metroului până în comuna Berceni, în colaborare cu CJ Ilfov.
Tot pe partea de infrastructură, în acest mandat Băluță a finalizat pasajul rutier suprateran „Europa Unită”, aflat la intersecția bd. Metalurgiei cu str. Turnu Măgurele, dar și la pasajul pietonal subteran de la Piața Eroii Revoluției, plus sistematizarea zonei.
Aici intră și punerea în siguranță a Pasajului Unirii, cu celebrele flori lipite pe panouri metalice. Lucrarea a costat 12 milioane de euro.
Tot în acest mandat au fost finalizate noua stație de pompieri de pe strada Perșani, zona Progresul, Spitalul de stomatologie, amfiteatrul pentru studenții de la UMF, unitatea de primiri urgențe și secția de mari arși de la Spitalul de Urgență Bagdasar Arseni, reabilitarea Pieței Norilor, Parcul Tudor Arghezi, iar patinoarul de la Apărătorii Patriei este aproape finalizat.
Potrivit datelor comunicate de primărie, s-au reabilitat termic aproape 300 de blocuri și s-au amenajat circa 30.000 de locuri de parcare de reședință.
Controversele
Dincolo de realizări, în acest mandat al primarului Daniel Băluță au fost și multe controverse.
Ca să crească numărul de locuri de parcare, au fost betonate spații verzi, s-a tăiat din trotuare și s-au făcut chiar parcări pe trotuar. Iar copaci nu prea s-au plantat.
Controversate sunt și achizițiile făcute de Primărie ca să înfrumusețeze Sectorul: jardinierele de 4000 lei/bucata, 50.000 de euro pentru norișorii și siglele de pe Piața Norilor, 5,3 milioane de euro pentru structura metalică din Piața Eroii Revoluției care nu are nicio utilitate.
O achiziție controversată sunt și stâlpișorii de 7000 lei bucata, cu care Băluță a împânzit sectorul, deși sunt neconformi. În anumite situații a fost nevoie chiar să pună încă un stâlpișor peste ei, ca să nu îi agațe mașinile. Astfel a apărut stâlpișorul cu etaj.
Ce a făcut primarul Cristian Popescu Piedone la Sectorul 5
Piedone nu a avut un mandat plin la Primăria Sectorului 5, din mai 2022 până în mai 2023 a fost la închisoare, în Dosarul Colectiv, apoi a fost achitat și s-a întors la Primărie.
Printre lucrurile pe care Piedone le-a făcut se numără modernizarea mai multor străzi, de exemplu zona din fața Pieței Rahova, Calea Rahova, o bucată din Șoseaua Sălaj, amenajarea mai multor spații verzi, unde a găsit loc liber și reamenajarea Parcului Sebastian.
În mandatul lui Piedone au fost însă mai multe probleme. Mai mulți locuitori din Sectorul 5 critică faptul că nu s-au făcut investiții în școli.
Un alt lucru contestat este faptul că Piedone și-a angajat familia și prietenii la primărie. Mai multe controverse se leagă și de achizițiile făcute din bani publici.
HotNews.ro a dezvăluit că Magic Star Security, firma de pază preluată de soția lui Ionel Tucmuruz după ce soțul a fost condamnat, a câștigat mai multe contracte pentru paza școlilor și parcurilor din Sectorul 5. Valoarea celor mai mari contracte publice ale Magic Star cu primăria condusă de Cristian Popescu Piedone însumează 61 milioane lei (12 milioane de euro), conform SEAP.
Tot HotNews.ro a dezvăluit că firma Geca Impex PM a primit de la Primăria Sectorului 5, în mai puțin de 3 ore, 11 contracte în valoare totală de aproape 1,9 milioane lei, prin achiziție directă. Firma soțului purtătoarei de cuvânt din Primăria lui Piedone, un fost fotbalist de la Dinamo, a obținut contracte de 15 milioane de lei cu primăria și cu instituțiile publice subordonate.
Ce a făcut primarul Ciprian Ciucu la Sectorul 6
Cele mai importante proiecte realizate în cei 3 ani și jumătate de mandat ai primarului Cipria Ciucu sunt: Parcul Liniei – primele două faze 8 ha- de la Mall-ul AFI până la Cora Lujerului, amenajarea digului de pe Lacul Morii, modernizarea străzii Drumul Osiei.
În ce privește strada Valea Largă, aceasta este în lucru. A început eliberarea trotuarelor de mașini, a fost modernizat bd. Drumul Taberei, Piațeta Favorit.
Ciucu a făcut și câteva evenimente apreciate de locuitorul din Sectorul 6: West Side Flower Fest, West Side Hallo Fest, Târgul de Crăciun din Parcul Drumul Taberei.
Spitalul de pe bulevardul Timișoara
În acest mandat, Ciucu a reușit să parcurgă o parte din pașii birocratici și să obțină finanțare – 75 milioane de euro Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – pentru spitalul de 300 de paturi care ar urma să fie construit pe bd. Timișoara. Valoarea totală a investiției este de 145,8 milioane de euro.
Un alt proiect pentru care s-au parcurs pașii birocratici este Parcul Lacul Morii, pentru care s-a finalizat concursul de soluții și s-a lansat licitația. În cadrul proiectului va fi amenajată insula de pe Lacul Morii și digul neamenajat de pe partea de sud.
La realizări se mai numără și 8000 de locuri de parcare de reședință și reabilitarea a 210 blocuri.
Și pe învățământ s-au făcut investiții: „În afară de Grădinița 230, alte 11 școli și licee au fost reabilitate și date în folosință, iar 8 sunt în lucru. Pe lângă reabilitări, am construit de la zero o creșă, o grădiniță și două after-school-uri, sunt în lucru alte 5 unități și urmează 7”, a anunțat recent primarul Ciucu.
Nerealizările primarului Ciucu
Printre proiectele promise în campania electorală trecută care nu au fost realizate se numără: modernizarea Drumul Roții și Strada Viscolului (s-au parcurs pașii birocratici, urmează să înceapă lucrările), Parcul din Prelungirea Ghencea, extinderea Parcului Drumul Taberei vizavi (Armata nu a dat terenul).
Ciucu nu a reușit nici să găsească o soluție pentru salvarea bucății retrocedate din Parcul Grozăvești, însă proiectul imobiliar de acolo a fost blocat, cel puțin deocamdată. Însă a preluat de la SRI bucata din parc unde instituția avea în plan să facă un spital și va fi amenajată ca parc.
Puteți urmări aici un interviu cu primarul Ciprian Ciucu despre realizările din acest mandat și explicațiile privind nerealizările.
