Soldații ruși dezertează din războiul din ucraina. Associated Press a vorbit cu cinci ofițeri și un soldat care au dezertat din armata rusă. Toți au dosare penale împotriva lor în Rusia, unde riscă 10 ani sau mai mult de închisoare. Fiecare dintre ei așteaptă o primire din partea Occidentului care pare să nu mai vină.
În schimb, toți, cu excepția unuia, trăiesc ascunși, potrivit AP.
În țările occidentale care se confruntă cu diaspora vastă și în creștere a Rusiei, soldații ruși reprezintă o preocupare deosebită. Sunt spioni? Criminali de război? Sau eroi? Iată întrebările legitime ale statelor care cântăresc dacă să-i primească sau nu.
Numărul cererilor de azil din partea cetățenilor ruși au crescut de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dar puțini sunt cei care obțin protecție.
Decidenții politici occidentali sunt în continuare divizați cu privire la acest subiect, pentru că este luată în discuție și problema unor riscuri pentru securitatea națională.
Andrius Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, este de părere că susținerea rușilor care se opun lui Vladimir Putin este în interesul strategic al Occidentului, deoarece mai puțini soldați ruși pe front înseamnă o armată mai slabă.
„Să spui că toți rușii sunt vinovați este o greșeală” a spus Kubilius.
Toți militarii ruși cu care au vorbit cu AP, cu excepția unuia singur (un ofițer rus, cunoscut sub numele de Evgheni, ajuns în Kazahstan, care a mărturisit că s-a lăsat împușcat în picior pentru a scăpa, ca rănit, de război), au făcut-o sub rezerva anonimatului, din cauza temerilor legate de deportare și de persecuția lor și a familiilor lor.
Associated Press a analizat documente legale, inclusiv dosare penale, dosare publice rusești și documente de identificare militară, precum și fotografii și videoclipuri pentru a verifica poveștile lor, dar a fost imposibil de a confirma în mod independent fiecare detaliu.
Cazurile de dezertare au crescut de șase ori anul trecut
Potrivit Mediazona, o publicație independentă din Rusia, care, din septembrie 2022, a documentat peste 7.300 de cazuri în instanțele rusești împotriva soldaților ruși, cazurile de dezertare, cea mai dură acuzație, au crescut de șase ori anul trecut.
Numai în primele două luni ale acestui an, peste 500 de soldați care și-au exprimat dorința să dezerteze au contactat Idite Lesom, sau „Get Lost”, un grup din Republica Georgia condus de activiști ruși.
Prin comparație, în primăvara anului trecut, doar 3% dintre cererile de ajutor au venit din partea soldaților care doreau să plece. În ianuarie, mai mult de o treime au făcut-o.
Cifrele par mici în comparație cu efectivele totale ale trupelor rusești, dar reprezintă un indicator al moralului soldaților lui Putin.
„Propaganda rusă încearcă să ne vândă o poveste conform căreia toată Rusia îl susține pe Putin și războiul său, dar acest lucru nu este adevărat”, a declarat Sverdlin.
Evadarea din mașina de război a lui Putin: unde pot merge soldații ruși care vor să dezerteze?
O rețea subterană de activiști ruși anti-război ajută soldații să abandoneze războiul lui Vladimir Putin în Ucraina, scrie AP.
Potrivit oficialilor germani, rușii care fug de serviciul militar pot cere protecție, iar un tribunal francez a decis vara trecută că rușii care refuză să lupte pot solicita statutul de refugiat. Cu toate acestea, în practică, avocații, activiștii și dezertorii spun căa acest lucru s-a dovedit dificil pentru cei care vor să evadeze din mașina de război a lui Putin. Unul dintre motive este legat de faptul că cei mai mulți au pașapoarte care permit doar călătoria în cadrul câtorva state foste sovietice.
În 2022, mai puțin de 300 de ruși au obținut statutul de refugiat în SUA, iar în 2023, oficialii de la Vamă și Patrula de Frontieră au întâlnit peste 57.000 de ruși la granițele SUA, față de 13.000 în 2021.
În Franța, cererile de azil au crescut cu peste 50% între 2022 și 2023, ajungând la un total de aproximativ 3.400 de persoane, potrivit biroului francez care gestionează cererile, notează AP.
Iar Germania a primit în 2023 nu mai puțin de 7.663 de cereri de azil de la cetățeni ruși, în creștere de la 2.851 în 2022, potrivit datelor furnizate AP de Ministerul de Interne german, fără a preciza însă câți dintre solicitanți au fost soldați.
