Forțele Armate Ucrainene sunt amenințate de ministrul Apărării al Federației Ruse pentru atacurile cu rachete ATACMS asupra țintelor din regiunea Kursk: „Cei care au efectuat aceste lovituri vor răspunde”.
Kursk, atacat cu rachete ATACMS
În comunicatul transmis pe Telegram, Ministerul Apărării din Rusia amenință cu riposta, în cazul continuării atacurilor cu rachete ATACMS.
„Ministerul Apărării al Federației Ruse monitorizează situația, se pregătesc acțiuni de ripostă”, se arată în raport.
Potrivit ministerului, în ultimele trei zile, Forțele Armate Ucrainene au lovit două ținte în regiunea Kursk cu arme de lungă distanță de fabricație occidentală: pe 23 noiembrie, cinci rachete ATACMS de fabricație americană au lovit poziția diviziei de rachete antiaeriene S-400 din apropierea Lotarevka, iar pe 25 noiembrie 2024, regimul de la Kiev a lansat un alt atac cu opt rachete ATACMS asupra aerodromului Kursk-Vostochny.
Regiunea Kursk lovită pentru prima dată acum o săptămână de rachetele ATACMS
Pe 20 noiembrie, Forțele Armate Ucrainene au lovit Marino în regiunea Kursk cu rachete de lungă distanță de fabricație occidentală, pentru prima data.
În noaptea de 21 noiembrie, Forțele Armate ale Federației Ruse au răspuns cu o lovitură combinată puternică asupra întreprinderii Yuzhmash din Dnepropetrovsk, folosind o nouă rachetă de medie distanță Oreshnik. După cum a declarat președintele rus Vladimir Putin într-o declarație de urgență în aceeași zi, astfel de lovituri pot continua, potrivit eadaily.com.
Răspunsul Rusiei la atacuri, Noua Doctrină Nucleară
Acum exact o săptămână Ucraina lovea cu șase rachete ATACMS de fabricaţie americană în regiunea sa vestică Briansk, ceea ce a dus la modificarea Doctrinei Nucleare a Rusiei.
Noua doctrină nucleară rusă, stabilește un cadru pentru condițiile în care Vladimir Putin ar putea ordona un atac din cel mai mare arsenal nuclear din lume, a fost aprobată de el marția trecută.
„Imaginea de ansamblu este că Rusia își reduce pragul pentru un atac nuclear ca răspuns la un posibil atac convențional”, a declarat Alexander Graef, cercetător senior la Institutul pentru Cercetarea Păcii și Politica de Securitate de la Universitatea din Hamburg.
