În momentul actual România nu are o rețea prea extinsă de sisteme care să-i ofere o apărare antiaeriană pe mari suprafețe și se bazează, în continuare, pe sisteme mai vechi, multe dintre ele de sorginte sovietic. Dincolo de modernele sisteme Patriot care au început să intre în dotare, multe alte sisteme din arsenalul României sunt destul de îmbătrânite. Unele, însă, sunt de același tip cu cele folosite și de Ucraina înainte și după izbucnirea războiului cu Rusia.
Zelenski mulțumește și României pentru ajutorul privind apărarea antiaeriană
Preşedintele Volodimir Zelenski a menţionat România printre ţările cărora le-a mulţumit duminică seară pentru că au ajutat Ucraina cu apărarea antiaeriană. Alături de România, Zelenski a enumerat mai multe state.
Zelenski a spus că aceste ţări au contribuit cu sisteme Patriot, NASAMS, IRIS-T, RAVEN, Hawk şi alte sisteme de rachete care ajută la apărarea antiaeriană. Zelenski nu a spus exact cu ce a contribuit România.
Ce sisteme antiaeriene ar fi putut dona România către Ucraina
Apărarea antiaeriană a României nu este una extinsă sau una în mod deosebit de complexă, e un mix de sisteme în momentul de față:
Sisteme moderne – Sistemele Patriot și avioanele F-16 ce pot executa misiuni în acest scop cu rachete AIM 120 AMRAAM și AIM-9X/M Sidewinder.
sisteme mai vechi, dar modernizate – sistemul de rachete Hawk, tunuri Oerlikon sau blindatele Ghepard cu tunuri antiaeriene.
Sisteme vechi, sovietice: rachete OSA, Strela, Kub sau Volhov sau tunuri antiaeriene.
Sistemele Patriot sunt prea moderne, ne-au costat prea mult și sunt vitale pentru România, iar în plus nici nu sunt toate încă operaționale.
Similar și sistemul de rachete HAWK este esențial pentru apărarea unor zone (de exemplu, un astfel de sistem asigură în prezent apărarea antiaeriană a Bucureștiului și a bazei 90 Otopeni). În plus, sistemele HAWK lucrează și pentru a completa capabilitățile sistemului Patriot, iar România nu are cantități în exces de rachete HAWK, dimpotrivă. Totodată, din ce informații există public până acum, doar Spania a trimis o baterie de rachete HAWK în Ucraina.
Tunurile Oerlikon și sistemele Ghepard sunt operaționale și folosite de România inclusiv în misiunile sale NATO din afara granițelor țării și e puțin probabil ca ceva din aceste sisteme să fi fost donate Ucrainei. Ucraina a pirmit până acum sisteme Ghepard doar de la Germania, cel puțin informațiilor disponibile public.
Dintre toate sistemele din dotare, dacă România ar fi putut ajuta Ucraina cu ceva, atunci cel mai probabil au fost dintre cele sovietice, mai ales că Ucraina folosea și folosește încă sisteme de rachete precum Kub, Strela (lansatoare mobile sau montate pe blindate) și OSA (SA-8).
Mai trebuie menționat că România ar mai fi putut ajuta Ucraina pe partea de apărare antiaeriană și cu informațiile colectate de rețeaua sa de radare. România are, totuși, în dotare numeroase radare 3D moderne și puternice și cu care ar fi putut acoperi inclusiv o bună parte din spațiul aerian al Ucrainei și ar fi putut împărtăși informațiile colectate cu forțele de la Kiev.
Politica României, însă, este să nu dezvăluie cu ce sisteme și echipamente a ajutat Ucraina de-a lungul războiului. Imagini apărute de pe front până acum au arătat prezența unor echipamente românești precum mitraliere de 12,7mm, TAB-uri 71M, lansatoare de rachete APR-40 sau tunuri tractabile Model 1981.
Ce sisteme de apărare antiaeriană are România în prezent
Sistemele PATRIOT românești
Sistemul Patriot, este cel mai nou și scump sistem intrat în dotarea Armatei Române. România a plătit circa 3,9 miliarde de dolari pentru șapte sisteme antiaeriene Patriot noi, în cea mai recentă configurație disponibilă, la pachet cu câteva sute de interceptori. Până în prezent au fost livrate patru sisteme Patriot.
Primul sistem PATRIOT a fost livrat Forțelor Aeriene Române în anul 2020, iar din anul 2021 execută misiuni specifice de apărare aeriană şi împotriva rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.
Sistemul al 2-lea PATRIOT a fost livrat în cursul anului 2022, testarea de acceptanţă şi recepţia au fost realizate în luna decembrie a anului trecut și a intrat deja în înzestrarea Regimentului 74 PATRIOT. Sistemele al 3-lea şi al 4-lea PATRIOT au fost recepționate în 2022 și 2023.
România a cumpărat 7 sisteme de rachete Patriot în configurația 3+ cu următoarele componente:
– 7 AN/MPQ-65 radar sets
– 7 AN/MSQ-132 engagement control stations
– 13 antenna mast groups
– 28 M903 lansatoare (care pot trasporta și lansa câte 4 rachete PAC-2 GEMT sau 12 rachete PAC-3 MSE)
– 56 rachete PAC-2 Guidance Enhanced Missile-TBM (GEM-T)
– 168 rachete PAC-3 Missile Segment Enhancement (MSE)
– 7 Electrical Power Plants (EPP) III
Sistemul MIM-23 Hawk PIP-IIIR – opt baterii
Romania a cumparat 8 sisteme de rachete sol-aer Hawk cu 213 rachete din Olanda în 2004, însă ele erau nemodernizate, iar până în 2012 nu au fost executate trageri cu niciuna.
Sistemul Hawk a fost gândit să fie modernizat la standardul Hawk XXI, însa până în prezent ele au trecut doar printr-o fază intermediară (HAWK PIP III R). Abia din perioada 2012-2013 primele baterii HAWK PIP III R au executat trageri reale în poligonul Capu Midia. În prezent circa 150 de astfel de rachete ar trebui să mai fie pe stoc.
Sistemul Hawk asigurarea apărării aeriene pentru distanţe medii, împotriva ţintelor aeriene care evoluează la înălţimi joase şi medii. Denumirea sa vine din acronimul Homing All the Way Killer.
Sistemul românesc Hawk a fost deja integrat cu succes cu sistemul Patriot, adus de forțele SUA la antrenamente în România de două ori în ultimii ani. Integrarea cu sisteme de tip Patriot modernizate şi cu radare de înălţime şi viteze mari, prin adăugarea facilităţii de indicare externă, sistemele au primit capabilităţi TBMD (capabilităţi de apărare împotriva rachetelor balistice tactice), conform Forțelor Aeriene.
Sistemul de rachete S-75 M3 „Volhov” – șase baterii
Cele mai vechi dintre rachete din dotarea forțelor românești, rachetele Volhov sunt în serviciul Forţelor Aeriene Române din anul 1964 şi au fost supuse la trei modernizări până în anii ‘80.
Sistemul este destinat apărării aeriene cu baza la sol împotriva atacurilor cu avioane, rachete cu aripi, aerostatelor automate în derivă şi a altor tipuri de ţinte aeriene, dar Forțele Aeriene susțin că, în unele cazuri, acesta poate fi folosit pentru nimicirea ţintelor terestre sau de la suprafaţa apei.
Sistemul este dotat cu radar propriu de cercetare a spaţiului aerian conjugat cu un radioaltimetru şi radar pentru teledirijarea rachetelor prin comenzi radio. În cazul prezenţei bruiajului, dirijarea rachetei la ţintă se poate face şi vizual, cu ajutorul unui sistem de televiziune.
Sistemul are o rază operațională de 45 de km și un plafon de circa 25.000 metri. Viteza rachetei este de 3,5 Mach. Sistemul e tractat de camioane rusești ZIL 131.
Odată cu intrarea în serviciu a noului sistem Patriot, rachetele Volhov ar trebui să fie primele scoase din uz.
Rachete 2K12M Kub (SA-6) – opt baterii
Sistemul e format din lansatoare montate pe blindate șenilate cu câte trei rachete pe fiecare, precum și o unitate radar mobilă pe același tip de platformă șenilată.
Sistemul antiaerian este gândit să combată amenințările aeriene până la 7.000 de metri și are o distanță de tragere cuprinsă între 4,4 și 23 de km.
Sistemul ar urma să fie înlocuit în viitorul nu prea îndepărtat printr-un nou sistem de apărare pe rază scurtă și foarte scurtă.
Sistemul 9K33M3 „OSA-AKM” (SA-8) – circa 20 de unități
Sistemul este unul mobil, bazat pe platforme amfibii blindate 6X6 – Fiecare vehicul lansator are până la șase containere cu rachete și propriul radar.
Rachetele sunt teledirijate prin comenzi radio, raza de tragere este de până la 10km (6,5 km la urmărire) și până la o înălțime de 5.000 de metri.
STRELA – Sistemul CA-95 / 9K31 Strela montat pe TABC-79 4X4 – Circa 40 de unități
Instalația de lansare CA – 95 are două sau patru rachete și e gândită să acționeze împotriva țintelor aeriene care evoluează la înălțimi mici sau care atacă prin surprindere.
Racheta este de tipul trage și uita (fire-and-forget) cu autodirijare în gama undelor infraroșii și în spectrul undelor luminoase.
Înălțimea țintelor combătute se situează în intervalul 30-3.500 de metri și distanța eficace de tragere este de 4,2 km.
Totodată, Forțele Armate Române au un număr destul de mare de lansatoare portabile, pe umăr, de rachete Strela.
Sistemele blindate autopropulsate Gepard
Sistemele autopropulsate Gepard se bazează pe două tunuri Oerlikon de 35 mm, un radar de descoperire și un radar de urmărire, toate montate pe platforma șenilată de tanc Leopard 1.
Radarul de căutare are o rază de 15 km și distanța eficace de tragere de 3,5 km. Cadența de tragere este de 550 de lovituri/min per tun.
România are în dotare 43 de astfel de sisteme Gepard.
HotNews.ro a fost recent în Polonia și a observat la lucru tocmai unitățile românești cu blindate Gepard, cum se antrenau cu militarii americani, polonezi și britanici în misiuni de apărare aeriană pe rază foarte scurtă.
Sistemul de tunuri antiaeriene Oerlikon
Celelalte sistemele Oerlikon (Oerlikon GDF-003) sunt instalații de câte două tunuri antiaeriene de 35mm care se montează în locurile unde trebuie să asigure protecția antiaeriană.
Sunt „mobile” în sensul în care pot fi împachetate și mutate în alt loc. Similar, și radarele lor sunt montate pe camioane care fac parte din baterie.
Complexul Oerlikon 2×35 mm – În total 72 de tunuri antiaeriene cumpărate de la Elveția și cu care România a participat doi ani consecutiv la contingentul NATO din Polonia.
Tunurile se strâng și, împreună cu radarele și dotările auxiliare, sunt tractate de camioane Dac 6X6.
