A început o nouă cursă a înarmării. Cheltuielile pentru apărare vor crește structural în întreaga lume, odată cu noua normalitate a tensiunilor geopolitice și cu sfârșitul dividendelor de pace de mai multe decenii.
„Deși suntem încă departe de cheltuielile de peste 6% din PIB-ul global din anii 1960, a început o nouă cursă a înarmării, țările europene crescând rapid ritmul în fața amenințărilor venite din partea Rusiei”, punctează analistul eToro Bogdan Maioreanu, precizând că anul trecut, cheltuielile mondiale pentru apărare au fost în medie de 2,3% din PIB-ul global, adică 2.400 de miliarde de dolari, o creștere de 6,8% în termeni reali față de 2022. „Dar suntem încă departe de maximele acestora din timpul Războiului Rece, nivelul actual fiind cu peste 60% mai mic decât cel de atunci.â”, a adăugat analistul.
A început o nouă cursă a înarmării: cât au cheltuit România
Potrivit acestuia, la nivel mondial, SUA are de departe cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării, cu bugetul său de peste 900 de miliarde de dolari, reprezentând 37% din cheltuielile globale, fiind de trei ori mai mare decât cel al Chinei, care este următorul mare jucător. Aceste două țări adună peste jumătate din cheltuielile totale de apărare ale lumii. Rusia este țara cu cel de-al treilea cel mai mare buget militar la nivel global, de aproximativ 100 de miliarde de dolari. Lumea arabă conduce în topul cheltuielilor cu apărarea ca proporție din PIB, cu aproape 5%, în timp ce Europa occidentală se află în urmă, cheltuielile sale militare fiind adesea sub obiectivul minim al NATO, de 2,0% din PIB, despre care se vorbește adesea. Dar a început să recupereze decalajul și are una dintre cele mai rapide rate de creștere a cheltuielilor cu apărarea la nivel global.
În funcție de cheltuieli, România este pe locul 39 la nivel global, iar Polonia pe 14
În 2023 România s-a aflat pe locul 39 în topul țărilor în funcție de cheltuielile de apărare, un salt de un loc în clasament de pe poziția 40 în 2022. Cheltuielile noastre pentru apărare au fost estimate la 5,6 miliarde de dolari (1.6% din PIB) față de 2022 când au scăzut cu 4,5%, dar în ultimii 10 ani cheltuielile militare ale României au crescut cu 95%. În regiunea noastră, Polonia se clasează pe locul 14 la nivel global, un salt de pe locul 19 în 2022, cu o suma alocată armatei estimată la 31,6 miliarde de dolari. Polonia și România sunt singurele țări foste comuniste prezente în acest clasament întocmit de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
Cu toate acestea, mai multe cheltuieli nu înseamnă întotdeauna o performanță mai bună a acțiunilor companiilor din industria de apărare. Acesta este unul dintre motivele pentru care ETF-ul companiilor de apărare din SUA (ITA) a rămas în urma S&P 500 în ultimul an. Există mai multe cauze pentru acest lucru. Creșterea industriei este multianuală și depinde de sistemele de armament, iar lanțurile de aprovizionare sunt afectate de penuria indusă de pandemie și de inflație, în timp ce contractele guvernului american tind să aibă prețuri fixe, ceea ce a afectat marjele de profit ale companiilor. De asemenea, nu toate cheltuielile suplimentare pentru apărare sunt folosite pentru înzestrare, ci se duc și în salarii, locuințe și pensii.
Pe de altă parte, acțiunile companiilor de apărare mai mici și mai puțin diversificate din Europa au avut mult mai mult succes. Rolls Royce este cea mai performantă companie europeană de acest gen în Stoxx 600 în ultimul an, Leonardo din Italia fiind pe locul trei, iar Rheinmetall din Germania pe locul șase.
În timp ce un conflict internațional este citat ca fiind al treilea motiv de îngrijorare pentru investitorii individuali la nivel global, procentele au crescut de la sfârșitul anului trecut până în primul trimestru în toate țările participante la sondajul eToro Retail Investor Beat, cu excepția Germaniei, unde au rămas la fel. Cel mai mare procent de investitori care consideră că un potențial conflict internațional reprezintă principala îngrijorare pentru performanța portofoliilor lor sunt danezii, cu 25%, urmați de polonezi (24%), francezi (23%) și olandezi (22%). Cei mai puțin îngrijorați sunt investitorii individuali americani (7%), urmați de australieni (11%) si britanici (14%). În ciuda proximității războiului din Ucraina, doar 15% dintre investitorii români sunt îngrijorați de faptul că un conflict internațional major le-ar putea afecta portofoliile.
