Impartirea Romaniei in 16 regiuni, asa cum propune UDMR, transeaza Romania in doua clase distincte: regiunile bogate si cele sarace.
In schimb, organizarea actuala fortifica o ‘clasa de mijloc’ intre regiunile Romaniei, singura exceptie fiind zona Bucuresti-Ilfov.
Econtext va prezinta o analiza comparativa intre organizarea Romaniei in 16, respectiv, 8 regiuni, din perspectiva produsului intern brut (PIB) din aceste regiuni. Datele provin de la Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Mai precis, vom calcula cat valoareaza fiecare regiune in varianta UDMR cu 16 regiuni, respectiv, cat valoareaza fiecare regiune in varianta actuala, cu 8 regiuni de dezvoltare. Cu alte cuvinte, vom vedea care sunt performantele economice pe care le inregistreaza fiecare regiune in cele doua organizari. In plus, vom calcula si cat este valoarea medie a judetelor din fiecare regiune.
Bineinteles, in ambele organizari, zona ce cuprinde Capitala are cea mai performanta economie.
De la inceput, trebuie spus ca se observa o diferenta uriasa intre cele doua organizari administrative.
Opt regiuni = Clasa de mijloc
In varianta actuala, produsul intern brut din cele sapte regiuni (fara Bucuresti-Ilfov) are o valoare destul de apropiata. Dupa Bucuresti-Ilfov, regiunea Vest este cea mai bogata raportand la valoarea medie a judetelor componente. Astfel, in medie, un judet din regiunea de Vest are o economie ce valoreaza 10,84 miliarde de lei. La polul opus, regiunea Sud-Vest ocupa ultima pozitie in clasamentul national dupa valoarea medie a judetelor, care e de 8,45 miliarde de lei. Totusi, diferenta (disparitatea) intre regiunea de Vest si cea de Sud-Vest nu este foarte mare, de aproape 2,4 miliarde de lei.
In concluzie, in varianta actuala, cele mai multe regiuni au o economie destul de apropiata, ceea ce poate da nastere la o competitie intre ele. In esenta, in aceasta varianta am putea spune ca exista o ‘clasa de mijloc’ din perspectiva performantelor economice.
Iata harta cu valoarea economica a fiecarei regiuni in varianta actuala:
Iata si tabelul cu valoarea produsului intern brut (PIB) in cele opt regiuni + valoarea medie a judetelor din fiecare regiune:
- Bucuresti-Ilfov 137,75 miliarde de lei Medie 68,87
- Vest 54,2 miliarde de lei Medie 10,84
- Nord-Vest 62,7 miliarde de lei Medie 10,45
- Sud 73,1 miliarde de lei Medie 10,44
- Centru 61,18 miliarde de lei Medie 10,2
- Sud-Est 57,37 miliarde de lei Medie 9,56
- Nord-Est 55,4 miliarde de lei Medie 9,23
- Sud-Vest 42,27 miliarde de lei Medie 8,45
16 regiuni = Romania bogata si Romania saraca
In schimb, in varianta UDMR, produsul intern brut din cele 15 regiuni (fara Bucuresti-Ilfov) are o valoare cu disparitati evidente. Cu alte cuvinte, regiunile au performante economice foarte disparate, fie foarte puternice, fie foarte slabe. In aceasta varianta de organizare, regiunea Arges – Dambovita – Prahova este pe a doua pozitie, dupa Bucuresti.
Astfel, un judet din aceasta regiune valoreaza, in medie, 17,76 miliarde de lei. La celalalt capat al clasamentului, avem regiunea Giurgiu-Teleorman. Astfel, un judet din regiunea Giurgiu-Teleorman are o valoare medie este de 4,96 miliarde de lei.
Ceea ce inseamna o discrepanta de 12,8 miliarde de lei intre un judet din regiunea bogata Dambovita – Prahova si un judet din regiune saraca Giurgiu – Teleorman. Mai mult, doar in sapte regiuni, judetele valoreaza, in medie, peste 10 miliarde de lei. In celelalte noua, judetele au o valoare medie sub acest nivel.
Iata harta cu valoarea economica a fiecarei regiuni in varianta UDMR cu 16 regiuni:
Iata si tabelul cu valoarea produsului intern brut (PIB) in cele 16 regiuni + valoarea medie a judetelor din fiecare regiune:
- Bucuresti 123,7 miliarde de lei Medie 123,7
- Arges – Dambovita – Prahova 53,29 miliarde de lei Medie 17,76
- Sibiu – Brasov 30,84 miliarde de lei Medie 15,42
- Arad – Caras-Severin – Timis 43,74 miliarde de lei Medie 14,58
- Constanta – Tulcea 25,89 miliarde de lei Medie 12,94
- Bistrita-Nasaud – Cluj – Maramures 37,95 miliarde de lei Medie 12,65
- Braila – Buzau – Galati – Vrancea 47,6 miliarde de lei Medie 11,9
- Alba – Hunedoara 19,9 miliarde de lei Medie 9,95
- Bacau – Iasi – Neamt – Vaslui 39,72 miliarde de lei Medie 9,93
- Gorj – Valcea 17 miliarde de lei Medie 8,5
- Dolj – Mehedinti – Olt 25,24 miliarde de lei Medie 8,41
- Bihor – Salaj – Satu-Mare 24,73 miliarde de lei Medie 8,25
- Calarasi – Ialomita – Ilfov 23,9 miliarde de lei Medie 7,96
- Botosani – Suceava 15,68 miliarde de lei Medie 7,84
- Covasna – Harghita – Mures 20,88 miliarde de lei Medie 6,96
- Giurgiu – Teleorman 9,93 miliarde de lei Medie 4,96
CONCLUZII
In varianta actuala, cu opt regiuni, performantele economice sunt apropiate, un fapt bun in aceasta situatie, deoarece permite un grad crescut de competitie. Care poate duce la dezvoltarea intregii tari, la conectarea intra-regionala.
In schimb, in varianta UDMR, cu 16 regiuni, exista discreptante uriase intre regiunile bogate si cele sarace. Practic, aceasta varianta condamna anumite judete la saracie, fiind diferente prea mari intre judetele celor 16 regiuni.
Mai mult, ele sunt si amestecate, nu sunt localizate doar intr-o anumita parte a tarii. Iar acesta este un fapt negativ, daca ne gandim la proiectele dintre regiuni. Sa ne inchipuim ca trei regiuni vor sa construiasca o sosea, iar doua din regiuni au judete sarace, iar una are judete bogate. Cum vor putea regiunile sarace sa sustina financiar acest proiect? Raspuns: nu vor putea! Ceea ce va duce la o izolare a acestor regiuni, caci ele nu vor putea sa se conecteze, iar Romania va deveni un stat cu mai multe ‘state’.
Migratia fortei de munca
In plus, sa ne gandim si la populatia din aceste regiuni. Populatia va migra catre regiunile care au judete bogate, lasandu-le fara forta de munca pe cele sarace. Implicit, vor fi mai putine afaceri, mai putini investitori si, inevitabil, gradul de saracie va creste in judetele sarace, in timp ce judetele bogate se vor dezvolta si mai mult. Ceea ce va imparti Romania in doua tari: una bogata si cealalta saraca.
De asemenea, un ultim punct ce trebuie remarcat: regiunea Mures-Covasna-Harghita, adica Tinutul Secuiesc, este printre cele mai sarace regiuni (penultima pozitie). In jurul acestei regiuni sunt zone bogate, cu judete care sunt performante din punct de vedere economic (Brasov, Sibiu, Cluj, etc). Ceea ce ar putea determina o ‘inchidere’ a zonei, o izolare si mai crescuta.
Econtext realizeaza un sondaj pe tema reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei. Votati aici versiunea pe care o considerati ca fiind cea mai potrivita.
De asemenea, Econtext a prezentat un proiect propriu privind reorganizarea Romaniei. Potrivit acestui proiect, Romania ar trebui impartita in sase regiuni de dezvoltare, care artrebui sa se sprijine pe opt judete-piloni. Acest proiect de impartire a tarii poate fi citit aici.
In plus, Econtext a realizat o analiza asupra evolutiei economice a regiunilor de dezvoltare inainte de aparitia crizei, de unde a scos in evidenta si cele mai dinamice judete. Aceasta analiza poate fi vizualizata aici.
http://www.econtext.ro/dosar–2/analiza/analiza-reorganizarea-propusa-de-udmr-in-16-regiuni-falimenteaza-romania-imparte-tara-in-saraci-si-bogati.html
