Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a României, afirmă că scăderea inflației a fost determinată de evoluția prețurilor la combustibili.
Mugur Isărescu, despre situația României
Guvernatorul BNR a prezentat raportul privind evoluția inflației în primul trimestru al anului.
„Aportul dominant la scăderea inflaţiei în perioada ultimilor luni l-a avut evoluţia preţurilor la combustibili. Şi această evoluţie pozitivă în sens descendent a preţurilor la combustibil s-a legat şi de corecţia cotaţiei Brent, deci preţurile la ţiţei pe plan internaţional. Reducerea acestor preţuri a dus şi la variaţie pozitivă în sens de descreştere a preţurilor la carburenţi”, a explicat guvernatorul BNR.
El a mai precizat că ritmul dezinflației este încetinit de creșterea presiunilor asupra prețurilor la produsele alimentare și servicii.
„O evoluţie să spunem încă pozitivă, sperăm să fie şi mai bună în viitor, a avut rata inflaţie CORE2 ajustat, ea s-a redus în trimestrul I 2025, dar dezinflaţia este încetinită de presiuni în creştere în cazul produselor alimentare şi serviciilor unde costurile nu au scăzut dimpotrivă au crescut, datorită costurilor încă ridicate cu forţa de muncă”, a mai afirmat Isărescu.
Factorul determinant
Rata anuală a inflației își va continua evoluția fluctuantă până în trimestrul III 2025, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică. Aceasta ar urma să scadă în următoarele patru trimestre, potrivit unui raport al BNR.
În ședința de vineri, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat Raportul asupra inflației pentru mai 2025, care include datele și informațiile disponibile până pe 30 aprilie 2025.
Conform prognozei din raport, inflația va scădea abia în trimestrul I 2026, urmând să se apropie de pragul țintit. În baza evaluărilor și datelor disponibile, dar și având în vedere incertitudinile ridicate, Consiliul BNR a decis, pe 16 mai, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
Mugur Isărescu: Am asistat la ieșiri masive de capital
Potrivit guvernatorului BNR, în ultimele săptămâni a existat o presiune uriașă pe piața valutară, cu ieșiri mari de capital. Aceste dezechilibre au apărut din cauza discursului public din timpul campaniei electorale, iar situația s-a agravat treptat.
„Pe urmă a fost rezultatul alegerilor. După asta a urmat demisia Guvernului. Semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanțe nu a putut în ziua de după alegeri, pe data de 5 sau 6 mai, n-a putut să ia bani din piață și a și anunțat public acest lucru. În consecință, am asistat la ieșiri masive”, a mai spus Isărescu.
El a adăugat că la BNR s-a format o celulă de criză.
„A venit ministrul de Finanțe aici, am discutat și s-au găsit soluții. S-a limitat o depreciere mai mare a cursului. În situații din astea, peste ieșirea de capital se așează și capitaluri speculative. Dar noi am asigurat și lichiditatea în piață pentru a se face plățile bugetare, pentru că erau și sume mari de plăți de pensii în acea perioadă. Oricum, cursul nu putea să mai fie păstrat”, a mai spus Isărescu.
