Ramona Coman, profesor la Bruxelles, și Marius Ghincea, cercetător la Zurich, avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că România va fi afectată dacă pro-rușii din Republica Moldova vor câștiga în turul 2 al alegerilor prezidențiale, respectiv alegerile parlamentare din 2025.
Susținătorii Maiei Sandu și a forțelor pro-occidentale din Republica Moldova au respirat ușurați după victoria la limită în referendumul pentru integrarea în UE, însă nu este timp pentru desfăcut șampaniile. Deși învingătoare în primul tur al prezidențialelor, Maia Sandu nu a reușit să câștige un nou mandat și va trebui să fie gata de luptă și turul 2, unde orice se poate întâmpla.
O bătălie a fost câștigată, nu și războiul
Dar marea bătălie se va da anul viitor, la alegerile parlamentare, unde se știe că partidul Maiei Sandu, PAS, adună de regulă mai puține voturi decât lidera lui. O înfrângere a Maiei Sandu în turul 2, la prezidențiale, coroborată cu un eșec al pro-occidentalilor anul viitor, ar echivala cu un dezastru, iar Moldova s-ar prăbuși în brațele larg deschise ale Rusiei lui Putin. Chiar și o victorie a Maiei Sandu, în condițiile în care PAS ar pierde anul viitor alegerile, ar fi o mare problemă, pentru că un parlament în care pro-rușii ar avea majoritate ar echivala cu izolarea ei și cu blocarea integrării europene a Moldovei.
Ce ar însemna însă pentru România revenirea Republicii Moldova pe orbita Kremlinului, mai exact căderea (din nou) a acestei țări în sfera de influență a Rusiei, vor explica, pentru „Adevărul”, doi cunoscuți experți.
Ramona Coman este profesor de științe politice și cercetător la Université libre de Bruxelles și membru al corupului academic al Centre d’Etude de la Vie Politique, tot în capitala Belgiei. Ea avertizează că zarurile nu au fost aruncate, deși referendumul pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană a fost votat de puțin peste 50% dintre moldoveni. pro-rușii pot însă să semobilizeze în turul 2 al alegerilor prezidențiale, deși președintele în exercițiu, Maia Sandu, a obținut o victorie în primul tur. Rămâne însă de văzut de unde va mai aduna și alte voturi în turul 2, în condițiile în care este previzibil că rivalul ei va strânge voturi de la toți susținătorii partidelor pro-ruse.
Mai polarizați ca oricând
„Nimic nu e definitiv. Democrația presupune o pluralitate de voci. Vocile pro-europene de azi pot deveni mai puțin pro-europene mâine. Este absolut normal într-o democrație. Cum se poate și ca vocile anti-europene de azi să susțină integrarea europeana în alt moment. De câțiva ani observăm că societățile sunt divizate. A se vedea Polonia, cu preferințe electorale diferite în estul țării și în vest. A se vedea chiar și Germania. Azi vedem Republica Moldova la fel de divizată”, spune Ramona Coman.
Societatea din Republica Moldova este cu atât mai polarizată cu cât rușii sunt numeroși, iar propaganda Kremlinului continuă să aibă efect asupra multora.
„Aici este vorba despre fracturi adânci la care s-au adăugat în ultimii ani dezinformarea, propaganda… Nu numai cele din urmă singure explică aceste diferențe. Personal, ce sper că este bine consolidat în Moldova și nu numai este nu numai drumul european, dar mai ales drumul spre democrație și cultura democratică”, adaugă Coman.
Profesoara româncă din Bruxelles remarcă și faptul că, pe fondul sărăciei, a crizei economice și a proximității unui război de amploarea celui din Ucraina, Republica Moldova este vulnerabilă în fața războiului hibrid declanșat de la Moscova.
„Moldova este expusă influenței Rusiei, dezinformării si propagandei, mai ușor de crezut pe fond de criză. Rusia nu a știut să dezvolte un model de integrare regională, așa cum la un moment dat se dorea, chiar încercând să-l imite pe cel european. Pentru că nu a reușit prin cooperare regională sau euro-asiatică, a trecut nu numai la denigrarea modelului european care – cu toate imperfecțiunile pe care le are – este un succes, dar și la ocuparea teritoriilor care nu îi aparțin prin violență și război”, mai spune ea.
România, o țintă pentru propagandă și dezinformare
Riscurile la adresa Republicii Moldova sunt mai mari ca niciodată, explică Ramona Coman. Prin ricoșeu, România ar fi afectată. Ar pierde o țară prietenă, un vecin cu care se află în relații amiabile și ar ajunge în situația de a avea un vecin ostil, marionetă în mâinile rușilor.
„În cazul în care pro-rușii câștiga alegerile parlamentare este clar că procesul de reforme va lua o altă turnură. Procesul era destul de lent cu o echipă pro-europeană la guvernare. Nu este exclus ca în acest scenariu să asistăm la un proces de capturare a statului, fie prin modificarea Constituției, fie prin violarea acesteia, depinde de majoritatea de care vor dispune în Parlament”, susține experta.
Odată ce pro-rușii ar pune mâna pe Republica Moldova, România ar fi la rândul ei și mai expusă propagandei și dezinformărilor hrănite de Kremlin.
„România este la rândul ei expusă la influența Rusiei care se desfășoară prin diferite canale și cu diferiți actori în joc, nu numai politici, ci și oameni de afaceri, biserică, plus cei care populează mediile online, troli sau actori cu identitate declarată. Într-o mare de dezinformare și teorii conspiraționiste de toate felurile nu este deloc ușor să readuci discuțiile pe terenul rațiunii. Iar aici toate democrațiile sunt expuse”, încheie Ramona Coman.
Influență indirectă, dar majoră
Expertul în securitate Marius Ghincea este cercetător la Universitatea ETH din Zurich şi la Institutul Universitar European din Florenţa. În opinia sa, riscul ca pro-rușii să ajungă la putere în Republica Moldova este cât se poate de real. România, în schimb, spune el, ar fi influențată doar indirect.
„România nu va fi influențată direct de evoluțiile din Moldova. Dar diplomația românească trebuie să ia în considerare riscul și incertitudinea din Moldova atunci când își planifică politica externă”, spune Ghincea.
Incertitudinea, cuvânt de ordine
Practic, situația s-ar complica enorm de mult chiar dacă nu am fi chiar direct afectați, ci mai degrabă indirect. Practic, la București ar trebui schimbată strategia. „Relațiile internaționale sunt definite de incertitudine. Nu știm niciodată ce ne așteaptă în viitor. Iar pentru a putea funcționa în condiții de incertitudine, statele dezvoltă strategii care iau în considerare diferite scenarii. Obiectivele rămân aceleași, dar strategiile pentru a le atinge se schimbă în funcție de schimbările contextuale ce apar. Dacă se schimbă situația din Moldova, practic va trebui să ne adaptăm, să ne schimbăm strategia”, mai spune el.
Asta nu înseamnă însă că România ar trebui să renunțe să mai acorde sprijin vecinilor din Est. Din contră, sprijinul acordat Republicii Moldova ar trebui să fie constant, însă ar apărea și anumite condiționări.
„Îi ajutăm în alte moduri, cu mai multe condiționalități. Nu aș vorbi despre asta acum, e prea devreme și nu îi ajută pe cei de la Chișinău să vorbim de ce condiții sau presiuni am pune pe ei dacă va veni un guvern pro-rus. Dar, cum văd eu, presiunile ar fi în trei sfere: energie, fonduri de dezvoltare, politică externă”, adaugă Ghincea.
