România este unul dintre cei mai importanți aliați ai SUA în estul Europei, dar cu toate acestea americanii sunt mult mai prezenți în țări ca Polonia și statele baltice. Cercetător la Universitatea Tampa din Florida, Olga Chiriac explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce îi lipsește cu adevărat României ca să fie un partener credibil și să stea la aceeași masă cu „greii” NATO.
România este stat membru NATO încă din 2004, iar cu SUA are un parteneriat strategic încă din 1997. Cu toate acestea, implicarea americană în România, ca de altfel pe întreg sudul flancului estic al NATO, este evident mult mai mică decât cea din Polonia și nordul flancului. De altfel, ultimii trei președinți ai SUA, Barak Obama, Donald Trump și Joe Bidean au au vizitat Polonia de mai multe ori, dar nu au fost niciodată în România. Acest lucru arată că atât democrații, cât și republicanii din SUA sunt mai apropiați de Polonia și chiar de statele baltice.
Și chiar dacă relațiile bilaterale româno-americane au ajuns la cel mai înalt nivel din istoria lor, dincolo de declarațiile binevoitoare de peste Atlantic și de la Ambasada SUA din România, românii continuă să aibă nevoie de vize pentru a traversa oceanul, în timp ce polonezii, cehii, ungurii și balticii au scăpat de ele.
Avem relații excelente cu SUA, dar nu ca ungurii, cehii și polonezii
Și în plan comercial, relațiile bilaterale sunt cele mai bune din 1880, anul în care România și SUA au stabilit primele relații, și până în prezent. De altfel, schimburile comerciale dintre România şi SUA au ajuns, în 2023, la 5,5 miliarde de euro, în creştere cu 10% faţă de 2022.
Cu toate acestea, relațiile comerciale româno-americane pălesc în fața celor pe care americanii le au cu alte state central-est europene: Polonia, Cehia și Ungaria. Spre exemplu, Ungaria, țară cu o populație jumătate cât cea a României, are an de an schimburi comerciale cu SUA de peste 10 miliarde, adică dublu, indiferent de cine se află la putere în Statele Unite sau la Budapesta.
Realitatea a fost recunoscută și de Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA, care a venit cu câteva cifre care arată cât de departe suntem încă de a avea relații cu adevărat privilegiate cu Washington-ul.
„Anul trecut au fost 5,5 miliarde de euro, importuri şi exporturi. Anual, se înregistrează o creştere în mod natural, cam cu 10%. În mod evident, este o creştere în fiecare an, dar este departe de potenţial. Vă dau câteva cifre: Polonia – Statele Unite 23-25 de miliarde de euro, Ungaria, o ţară care este jumătate cât România ca populaţie şi sigur mult mai mică ca PIB – 10 miliarde de euro cu SUA, Cehia – Statele Unite 12 miliarde. Deci, vedem diferenţe semnificative şi credem că, dincolo de faptul că avem o întârziere istorică datorată condiţiilor prin care a trecut România, unei tranziţii lungi, credem că lipsesc nişte iniţiative, care ar putea aduce beneficii în domeniul start-up-urilor, în domeniul înaltei tehnologii, în domeniul infrastructurii, domeniul industriei automotive”, remarca Muraru, pentru Agerpres.
Pe lângă prezența americană pe flancul estic al NATO, aceste cifre arată clar că Bucureștiul mai are de lucrat pentru a strânge și mai mult relațiile și pentru a deveni cu adevărat un partener credibil.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, Olga Chiriac, cercetător la Universitatea Tampa din Florida (SUA) și fostă coordonatoare a proiectelor academice ale Centrului de Studii NATO și Diviziei Multinațională NATO SE, explică ce ar trebui să facă România pentru a se apropia mai mult de cel mai important aliat din cadrul NATO și ce îi lipsește României pentru a sta la aceeași masă cu SUA și cu „greii” NATO.
Să luăm lecții chiar de la americani
Experta americană cu origini române consideră că relațiile româno-americane au ajuns la un nivel fără precedent. Există însă și un „dar”. România nu reușește încă deplin sau nu știe cum să-i convingă pe americani să-și sporească prezența în regiunea Mării Negre.
„Dacă strategii și decidenții români se întreabă ce trebuie să facă pentru a se apropia și mai mult de SUA, logic ar trebui ca a doua întrebare pe care și-o pun să fie care sunt așteptările Statelor Unite de la România. Și cred că un lucru pe care nu-l înțeleg românii este că Statele Unite apreciază țările care, cum să spun, știu să comunice, care știu să fie proactive și să își susțină punctul de vedere și politica. Cred că România ar trebui să-și comunice mai clar în primul rând planul de țară pe care îl are. Sau pe care se pare că încă nu-l are sau îl are sau abia îl construiește, nu știu. Apoi, românii ar trebui să știe că Statele Unite nu-și construiesc politica externă în funcție de așteptările pe care le are România sau Polonia. Americanii se uită la Europa, văd, știu clar care este interesul lor național și e firesc că și-l apără”, explică experta.
România ar trebui ca în cadrul parteneriatului cu SUA să învețe să profite de deschiderea pe care o au americanii și de faptul că aceștia sunt dispuși să ne ajute.
„Cred că pentru România ar fi mai sănătos să se gândească ce nevoi are ea ca țară și cum cum ar putea Statele Unite să le susțină. Și să comunice acest lucru foarte clar. De exemplu, s-a vorbit despre ajutorul pentru Ucraina. Ajutor care știm toți că există, dar despre care partea română nu vorbește deloc. Aici e vorba de comunicare, e vorba de lobby. Iar românii trebuie să învețe toate astea”, adaugă ea.
N-avem plan de țară, nu știm să ne facem lobby și să comunicăm
O mare problemă ține de faptul că România nu a fost capabilă nu doar să-și facă lobby în SUA, să se facă auzită, dar nici măcar nu are un plan, un proiect de țară.
„Are România un plan de țară? Eu nu pot să spun decât ceea ce văd și ceea ce mi se comunică. Avem cazul regiunii Mării Negre, românii nu au explicat foarte clar care le sunt așteptările și care sunt interesele lor. OK, înțeleg, acum prioritară e securitatea zonei Mării Negre, dar asta nu e tot. Pentru că politica externă nu este numai despre cum îți aperi țara. Politica externă trebuie să urmărească permanent să crească importanța țării, să produci. De exemplu, mi-ar fi plăcut să văd cum abordează experții români exodul oamenilor din țară. Sau declinul demografic. Sau poate niște sincope în sistemul de educație. Vorbesc aici de lucruri care contează foarte enorm când e vorba despre sănătatea unei societăți. Și care sunt în România cumva, dacă nu neglijate total, cel puțin trecute în planul al cincilea sau al zecelea. Aș vrea să văd aceste discuții, măcar să existe dezbateri, să se caute soluții. Pentru că sunt probleme foarte mari”, mai spune Olga Chiriac.
Ceea ce nu se ține cont cu adevărat în România este că toate aceste probleme au nevoie de o rezolvare grabnică. De neînțeles este, văzut din afară, că în 35 de ani de la Revoluție preocupările față de declinul demografic, educația și sănătatea țării sunt aproape nule.
Nu suntem capabili să ne rezolvăm propriile probleme
„Dacă vorbim de securitatea unei țări, declinul demografic, după părerea mea, este un lucru foarte important. Și nu se poate neglija, pe termen lung, mai ales. Și mai e și partea economică – vorbim aici de străzile, de infrastructura României, despre accesul populației la spitale, accesul copiilor din zona rurală la un sistem educațional și de sănătate, accesul lor la internet. Ce face statul român, ce face România pentru toate astea? Poate că unii nu se gândesc, dar dacă vorbim despre securitatea unei țări, discuția trebuie să înceapă sau măcar să cuprindă și aceste aspecte. De exemplu, o criză demografică reprezintă o problemă pentru securitatea unei țări, iar soluțiile trebuiau căutate și găsite încă după primele semne că lucrurile nu merg cum trebuie. Apărarea unei țări începe de la populație și ar trebui să se țină cont în primul rând de acest aspect”, consideră experta.
Și educația reprezintă o mare problemă. Românii au uitat ce înseamnă patriotismul și fie îl confundă cu naționalismul radical, fie disprețuiesc ideea de patriotism.
„România are problemele cu sistemul de educație, de învățământ. Și nu de ieri sau de azi. Nu înțeleg de ce tinerii vor să plece, trebuie să existe o problemă undeva. M-aș uita și la industrie și la cum pot face reindustrializarea țării. Pe investiții ce ar începe cu industria de apărare și în alte industrii strategice, industrii conexe esențiale pentru securitatea, pentru siguranța unei țări. Sunt multe de făcut, e nevoie de un plan serios”, mai arată ea.
Pe de altă parte, Olga Chiriac acceptă ideea că și Statele Unite mai au multe de făcut în această zonă și în România.
„Dacă aș putea decide eu politica americană pentru regiunea Mării Neagre, pentru România, aș încuraja mai mult investițiile aici, aș încuraja mai mult cooperarea și pe plan academic, științific, aș fi poate mai creativă în modul în care aș lucra cu România. Mai creativă pe mai multe planuri, mai multe sectoare”, spune Chiriac.
România se poate baza 100% pe SUA și pe NATO în ce privește securitatea sa, mai spune Olga Chiriac. Cu toate acestea, ca aliat, România trebuie să fie capabilă să-și rezolve propriile probleme, pentru populație și securitate.
„E bine că luăm arme de la americani, e absolut necesar, dar nu suficient. Securitatea națională înseamnă mai mult de atât. E nevoie urgentă de investiții în infrastructură, în spitale, în educație. Adică securitatea țării începe dinăuntru, nu m-aș baza 100% numai pe NATO și pe parteneriatul strategic. Sigur că SUA și NATO sunt aici și mă pot baza pe ele și ca români trebuie să știm asta. Dar problemele oricărei țări încep de acasă, chiar din țara respectivă, așa că nu trebuie să stăm și să așteptăm cu mâinile încrucișate să ni le rezolve alții. Nu o să vină SUA să ne rezolve problemele demografice, infrastructura, sănătatea și educația, nu o să ni le rezolve nici NATO. Astea-s problemele pe care nu ți le pot rezolva niciodată aliații, oricâtă bunăvoință ar avea. Problemele astea trebuie să le rezolve statul român”, încheie Olga Chiriac.
