Economia subterana reprezinta un flagel greu de combatut nu doar in Romania, ci in toate statele mari ale lumii.
Evident, gradul de dificultate nu reprezinta o bariera de netrecut in calea incercarii de a reduce acest fenomen. Totusi, pentru a-i cunoaste amploarea, este nevoie sa analizam acest fenomen din mai multe perspective.
Econtext va prezinta o analiza a economiei subterane din doua unghiuri: ca pondere in produsul intern brut (PIB) si ca valoare absoluta (in bani).
In plus, va prezentam si un clasament european al economiei paralele, din ambele perspective. In cea mai mare parte, datele provin dintr-un raport realizat de compania de consultanta A.T. Kearney.
Est-europenii, pe primele locuri dupa ponderea economiei subterane
In Romania, economia subterana are o pondere procentuala de 37,1% din PIB. Acest nivel plaseaza tara noastra pe locul doi in Uniunea Europeana. Dupa cum era de asteptat, campioni absoluti sunt bulgari, unde ponderea este de 40%.
Dupa Romania si Bulgaria, urmeaza statele baltice. Practic, in prima jumatate a clasamentului se afla preponderent fostele state comuniste.
La polul opus, cea mai redusa pondere a economiei negre este in Austria, austriecii fiind astfel cei mai corecti europeni. In aceasta tara, ponderea economiei paralele este de doar 8,7%. Luxemburg ocupa penultimul loc in clasament, cu o pondere a economiei negre de 8,8% in PIB. Doar aceste doua tari au o rata mai mica de 10%.
Dar iata intregul clasament al ponderii economiei subterane in PIB-urile statelor din Uniunea Europeana:
Vest-europenii, pe primele locuri dupa valoarea in bani a economiei subterane
In schimb, cand vine vorba de valoarea absoluta, de bani, Romania e la jumatatea clasamentului. Mai exact, in bani, economia neagra din Romania ocupa locul 12 in blocul comunitar.
Acest fapt e normal, deoarece procentajul Romaniei se raporteaza la un PIB mai redus, in comparatie cu Germania sau Franta.
Astfel, dupa cum am precizat anterior, economia ilegala are o pondere de 37,1% in Romania. Daca raportam aceasta pondere la anul 2010, atunci rezulta ca economia neagra din tara noastra are o valoare de 45 de miliarde de euro! Ca o comparatie, veniturile bugetului de stat pentru anul 2011 sunt estimate la 180,5 miliarde de lei, ceea ce inseamna 44 de miliarde de euro.
Economia neagra din 2010 = veniturile bugetare din 2011
Cu alte cuvinte, economia neagra echivaleaza cu bugetul Romaniei din acest an, cu veniturile pe care le prognozeaza Guvernul ca le va obtine in acest an!
Primele pozitii in acest al doilea top sunt ocupate de tarile cu cele mai mari PIB-uri din Europa, cum ar fi Germania, Italia, Franta, etc.
Fata de clasamentul ponderii, ierarhia dupa valoarea este exact la polul opus. Mai exact, in aceasta ierarhie valorica, prima jumatate este ocupata de statele vest-europene, iar in cea de-a doua jumatate sunt tarile est-europene.
Dar iata valoarea economiei negre in toate tarile din Uniunea Europeana:
Economia neagra – economia gri
Termeni precum ‘economie subterana’, ‘economie paralela’, ‘informala’, ‘economie neagra’ sau ‘gri’ sunt deseori intalniti, dar fara a avea un corespondent exact.
In mare, este vorba despre economia nefiscalizata, despre companiile sau persoanele fizice care nu-si platesc, decat partial sau chiar deloc, impozitele. Sau, cu alte cuvinte, evaziunea fiscala. O parte din aceata evaziune este realizata prin munca la negru, fara forme legale si, implicit, fara a se plati toate taxele.
O forma mai pregnanta este cea a realizarii si distribuirii de produse care nu au fost aprobate de autoritatile unui stat, cum ar fi contrabanda cu tigari sau cu materiale de constructii, etc.
Practic, in primul caz, am putea spune ca produsele realizate sau distribuite sunt legale, doar ca nu sunt platite taxele pentru ele. In al doilea caz, produsele nu sunt nici legale si, implicit, nu se plateste nici taxe pentru ele. Iar termenul de economie subterana inglobeaza ambele categorii.
https://econtext.ro/dosar–2/analiza/economia-subterana-din-romania-este-egala-cu-bugetul-de-stat-ponderea-si-valoarea-economiei-informale-in-ue.html
