După doar doi ani de la intrarea în incapacitate de plată, Grecia a revenit cu succes pe piața obligațiunilor, reușind să atragă 3 miliarde euro prin vânzarea de bonduri pe 5 ani, la un randament final de 4,95%.
Licitația de azi este extrem de importantă pentru Grecia și pentru investitorii din zona euro în general, în condițiile în care criza datoriilor suverane din țările periferice ale zonei euro a făcut ca economia regiunii să își prelungească recesiunea.
Grecia a pierdut accesul la piețele internaționale de bonduri în urmă cu patru ani, când randamentele solicitate au sărit de 30%. La licitația de azi, oferta a fost suprasubscrisă de aproape 7 ori, investitorii plasând ordine în valoare de 20 miliarde euro.
“Salutăm decizia Greciei de a reveni pe pieţele de obligaţiuni. Este un obiectiv fundamental al programului de asistenţă financiară şi arată succesul acestuia”, a declarat Poul Thomsen, şeful misiunii FMI la Atena.
Tranzacţia este văzută de anumiţi investitori ca un moment de vârf al redresării şi restructurării economiei Greciei.
Incapacitate de plată
După intrarea în incapacitate de plată în urmă cu doi ani pe fondul exploziei datoriei guvernamentale, când investitorii n-au avut încotro decât să-și asume pierderi masive, nimeni nu intuia momentul în care Grecia va fi capabilă să revină pe piețele de obligațiuni.
Și asta pentru că oricâte pierderi și-au asumat creditorii Greciei la primul hair-cut din octombrie 2011 al datoriei guvernamentale, cu 50%, datoria Greciei părea de neoprit din creștere.
Astfel, în ciuda asumării unei pierderi voluntare de către creditori, datoria guvernamentală a Greciei a sărit la 170% din PIB la finele lui 2011, de la 148% din PIB cu un an înainte, pe fondul adâncirii recesiunii și al crizei politice și sociale din republica elenă.
Practic, Grecia nu a mai avut acces la piețe încă din aprilie 2010, când a fost retrogradată la junk bonds. Acest lucru a atras intervenția de urgență a Uniunii Europene și a FMI, care în mai 2010 semnau cu Grecia un acord de împrumut de salvare de 110 miliarde euro.
Acordul prevedea ca Grecia să implementeze rapid măsuri de austeritate, să privatizeze active în valoare de 50 miliarde euro până în 2015 și să implementeze reforme structurale.
Acordul de salvare
Numai că autoritățile elene s-au mișcat mult mai încet decât și-au asumat prin acordul de salvare, astfel că după doar un an și jumătate, în octombrie 2011, a fost nevoie de un al doilea ajutor din partea UE și FMI, de încă 130 miliarde euro, concomitent cu asumarea de către investitori a unei pierderi de 53,5% din valoarea nominală a bondurilor deținute, ceea ce era echivalent cu ștergerea a 110 miliarde euro din conturile investitorilor privați.
Chiar și cu această tăiere/ștergere masivă din datorie, ponderea acesteia a rămas la un nivel ridicat, astfel că la finele lui 2012 era de 160% din PIB, în condițiile în care fără acest hair-cut se estima că ar fi ajuns la aproape 200% din PIB în 2012.
Hair-cut
Acum, cu două acorduri de salvare și un hair-cut, datoria Greciei se estimează că a ajuns la 176,2% la finele lui 2013, iar pentru acest an este prevăzută o ușoară reducere la 175,9% din PIB.
Abia din 2015 se estimează că datoria Greciei va coborî cu un pas mai important, la circa 171% din PIB, pentru ca în 2016 să tindă spre 161% din PIB.
Rezultatul licitației de azi este dătător de speranțe, întrucât Grecia trebuie să ajunsă să se împrumute singură de pe piețe și nu să depindă exclusive de UE și FMI.
