Neil Winn, profesor la Universitatea din Leeds, a declarat în interviu realizat de Goyo G. Maestro, că Parisul și Berlinul se ciocnesc din cauza autonomiei strategice a UE. Întrebat de ce a devenit Macron cel mai combativ șef de guvern european față de Rusia, Neil Winn a explicat:
Neil Winn: Președintele Macron a spus odată că NATO este în moarte cerebrală. Președintele s-a gândit atunci că Europa nu mai poate depinde de Statele Unite pentru apărare și securitate. Macron a susținut că Uniunea Europeană (UE) ar trebui să caute autonomie strategică în probleme de apărare, inclusiv în achiziționarea de sisteme de arme. Mai recent, Macron a declarat că Europa nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe terestre în Ucraina. Acest lucru a fost respins categoric de aliații cheie europeni și de administrația Biden, deoarece, fără îndoială, s-ar termina cu NATO în război cu Rusia.
Neil Winn: Macron a încercat să transmită Rusiei un mesaj că Europa este serioasă
Comentariile lui Macron au vizat mai degrabă să sublinieze lucruri diferite către diferite partide. El a vrut ca aliații europeni să ia în considerare cât de departe sunt dispuși să meargă pentru a preveni o victorie a Rusiei. Implicația aici în special este de a împinge Germania să își normalizeze politica externă și de apărare pentru a îmbrățișa autonomia strategică a UE și a se îndepărta de puterea exclusiv economică. Macron a încercat, de asemenea, să transmită Rusiei un mesaj că Europa este serioasă în ceea ce privește ambițiile sale ca apărarea europeană să devină un pilon autonom al NATO.
Macron încerca să influențeze electoratul francez
Macron încerca, de asemenea, să influențeze electoratul francez să voteze pentru partidul său Renaşterea la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, părând puternic și hotărât față de Rusia. Cu toate acestea, într-un sondaj de opinie realizat recent de Ipsos-Sopra Steria în colaborare cu Cevipof de la Sciences Po, Institut Montaigne, Fondation Jean Jaurès și „Le Monde”, doar 18% dintre alegători au declarat că vor vota pentru partidul președintelui Macron și aliații săi de coaliție.
Aceasta este cu cinci puncte mai puțin decât performanța
Renaissance la alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Există, de asemenea, un decalaj identificat în același sondaj de opinie, Renaşterea cu 13 puncte în spatele Adunării Naţionalee (RN) de extremă dreapta. RN a fost văzut de unii ca sprijinind în mod tacit strategia lui Putin în Ucraina, dar Marine Le Pen a criticat recent aspecte ale politicii ruse în război.
Neil Winn, despre Olaf Scholz
Reporter: Olaf Scholz nu vrea să trimită rachete Taurus pentru a nu implica Germania în război: crede Scholz că acest război a fost provocat nu doar de Rusia, ci și de către Statele Unite?
Neil Winn: Cancelarul Olaf Scholz a menținut o colaborare strânsă cu aliații SUA, NATO și UE de la invadarea rusă a Ucrainei în februarie 2022. Strategia lui Scholz a fost să acționeze în comun cu Washingtonul pentru a furniza Ucrainei armament și echipamente suficiente pentru a supraviețui, inclusiv antiaeriene și tancuri, păstrând în același timp capacitățile militare de care ar avea nevoie pentru a câștiga. Scholz și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la luarea de măsuri care ar putea declanșa un conflict mai larg.
Contribuțiile germane la ajutorul pentru Ucraina ocupă locul al doilea după Statele Unite în ceea ce privește contribuția totală de 77 de miliarde de euro, dar doar pe locul unsprezece ca procent din PIB. În ceea ce privește reținerea rachetelor Taurus detinate Ucrainei, Scholz a făcut-o pentru că au o rază de acțiune de 500 de kilometri și, teoretic, ar putea ajunge la Moscova din Ucraina. Germania nu dorește să riște ca rachetele să fie folosite pentru a ataca Rusia, creând astfel condițiile pentru un război NATO mai larg împotriva Rusiei. Rachetele sunt, de asemenea, avansate din punct de vedere tehnologic, iar cancelarul Scholz se teme că ar putea cădea în mâinile Rusiei și că tehnologia rachetelor ar putea fi copiată, subminând astfel industria și strategia militară germană.
Franța este în favoarea autonomiei strategice a UE, în timp ce Germania nu este
Neil Winn a fost întrebat ce diferențe există între ambele țări în ceea ce privește apărarea europeană comună? De ce Germania nu vrea să conducă Europa Apărării?
Neil Winn: Autonomia strategică în apărarea europeană se referă la capacitatea UE de a acționa în mod autonom – adică fără a depinde de alte țări – în domenii politice importante din punct de vedere strategic. Aceasta include autonomia strategică în achizițiile militare europene, strategia economică a UE și politica de apărare.
Franța consideră că UE trebuie să ofere în mod independent resursele necesare pentru a acționa singură, dacă este necesar, în diferite contexte, cum ar fi capacitatea de a reacționa militar la invazia rusă din Ucraina. Franța, o putere nucleară, a insistat de mult pentru ceea ce numește autonomie strategică: capacitatea Europei de a acționa singură în apărare cu propriul complex militar-industrial.
Germania nu se simte confortabil să conducă apărarea Europei
Germania preferă să mențină relații industriale și militare puternice cu Statele Unite, precum și cu UE și Franța. Acest lucru subminează astfel viziunea lui Macron despre o autonomie strategică a UE. Pe lângă dezacordurile cu privire la viziunea strategică, Franța și Germania nu sunt de acord cu o serie de aspecte, de la ajutorul militar pentru Ucraina, apărarea antiaeriană, furnizarea de tancuri de luptă Ucrainei și exporturile de arme.
Germania nu se simte confortabil să conducă apărarea Europei, în parte din cauza istoriei sale. Răspunsurile militare la crize le sunt străine germanilor, care preferă răspunsuri juridice și economice la problemele internaționale. Cu toate acestea, odată cu invadarea rusă a Ucrainei în 2022, Germania a fost nevoită să-și regândească abordarea în viitor, informează larazon.es.
