Președintele Italiei, Sergio Mattarella, a lansat un avertisment dur cu privire la posibilitatea izbucnirii unui Al Treilea Război Mondial. Într-un discurs ținut în Franța, el a declarat că „invazia rusă este ca cel de-al treilea Reich”, iar „izolaționismul SUA este preludiul Războiului Mondial”.
Președintele Italiei avertizează, situația actuală, similară cu cea anterioară celui de Al Doilea Război Mondial
„Alături de o nouă articulare multipolară a echilibrului mondial, reapare, cu forță și în contradicție cu acesta, conceptul de «sfere de influență», la originea relelor secolului al XX-lea, cu care s-a luptat generația mea”, a declarat președintele Italiei, Sergio Mattarella, în discursul său la Universitatea din Marsilia.
Pentru șeful statului italian, aceasta este o „temă care este însoțită de cea a figurilor neofeudatorilor mileniului al III-lea, care aspiră să li se încredințeze domnii în dimensiunea publică, să gestioneze părți din bunurile comune reprezentate de spațiul cibernetic, precum și de spațiul extra-atmosferic, aproape uzurpatori ai suveranităților democrate”.
Într-o paralelă între situația de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial și cea actuală, șeful Statului italian observă: „Strategia liniștirii nu a funcționat în 1938. Fermitatea ar fi evitat, după toate probabilitățile, războiul. Ținând cont de conflictele actuale, poate funcționa astazi?”.
„Un abandon al responsabilităților” a dus la război
Mattarella a adăugat, apoi că „un abandon al responsabilităților a determinat acele țări să sacrifice principiile justiției și legitimității în încercarea de a evita conflictul, în numele oricărei soluții și a unei stabilități care inevitabil ar fi lipsit”.
În anii 1930, „mai degrabă decât cooperarea, a prevalat criteriul dominației”, a mai spus Mattarella. „Și erau războaie de cucerire. Acesta a fost planul celui de-al treilea Reich în Europa. Agresiunea de astăzi a Rusiei împotriva Ucrainei este de această natură”, a adăugat Mattrella.
Liderul de la Palatul Quirinal amintește și de „criza economică, protecționismul, neîncrederea în rândul jucătorilor globali și forțarea unor reguli liber convenite au dat o lovitură finală Societății Națiunilor, care a apărut după Primul Război Mondial, deja compromisă de aderarea eșuată a Statelor Unite, care, împreună cu președintele Wilson, fusese printre inspiratorii ei. Pentru Statele Unite, a fost o capitulare în fața tentației izolaționismului”.
Eșecul Societății Națiunilor
Chiar dacă pentru președintele Republicii Italiene „munca Societății nu a fost zadarnică, dacă ne gândim că îi datorăm, de exemplu, Tratatul împotriva comerțului cu sclavi și a sclaviei, și ne aflăm în 1926.
În contextul fragil al anilor dintre cele două războaie mondiale, marcat de o renaștere întunecată a naționalismului, de tendințe alarmante spre reînarmare, de contrastul între state potrivit logicii sferelor de influență, au fost circa 20 de cazuri de retragere din Societatea Națiunilor”.
Prin urmare, cu referire la alegerile celor trei țări din Axă, el spune că „Germania, cu Hitler drept cancelar, s-a retras în 1933. Japonia a făcut același lucru. Italia a ieșit în 1937. Aceste ultime două țări, împreună cu Franța, Imperiul Britanic și Germania însăși, au fost membri permanenți ai Consiliului Societății Națiunilor. Din păcate, încă de la început, Societatea Națiunilor nu a fost în stare să stăpânească expansionismul și încălcările repetate ale suveranității teritoriale, în Europa ca și pe alte continente”.
Eșecul ONU, criza economică și apropierea de război
„Astăzi, ca și atunci, se lărgește domeniul celor care, considerând organizațiile internaționale de prisos, dacă nu dăunătoare, propriilor interese, se gândesc să le abandoneze. Ale cui interese? Ale cetățenilor? Ale popoarelor lumii? Nu pare să fie așa”, insistă Mattarella.
„Consecințele acestor alegeri, ne învață istoria, sunt, din păcate, deja scrise. Este timpul să acţionăm, amintindu-ne lecţiile istoriei”.
Președintele Republicii Italiene și-a continuat paralela dintre trecut și prezent.
„Criza economică din 1929 a zdruncinat bazele economiei globale și a alimentat o spirală de protecționism, de măsuri unilaterale, cu erodarea progresivă a alianțelor. Multe state nu au reușit să înțeleagă necesitatea de a aborda acea criză într-un mod coeziv, în schimb s-au instalat în viziuni de secol al XIX-lea, concentrându-se pe dimensiunea internă, mizând pe resursele popoarelor aservite de peste mări”.
Mattarella: Autoritarismul a luat avânt
Așadar, referitor la ascensiunea fascismului, nazismului și francismului, dar nu numai, Mattarella a afirmat că „fenomene cu caracter autoritar au luat avânt în unele țări, atrase de povestea că regimurile despotice și neliberale erau mai eficiente în protejarea intereselor naționale”.
Referirea șefului statului la istoria secolului al XX-lea nu este întâmplătoare. „De multe ori dezechilibrele care apar, au rădăcini îndepărtate în urma conflictelor din trecut sau corespund impulsurilor și ambițiilor actorilor care cred că pot juca un joc în condiții noi și mai favorabile, cu atenuarea rezervelor reprezentate de eventualele reacții ale comunității internaționale”.
Printre cauzele derapajului care duce la conflicte, liderul de la Palatul Quirinal amintește și „apariția unei dezamăgiri tot mai mari față de mecanismele de cooperare în gestionarea crizelor. Acele instrumente au luat naștere pentru a putea face față presiunilor nesăbuite, care vizează redeschiderea unor situații care fuseseră deja reglementate anterior pe căi diplomatice”, potrivit RaiNews.
(Traducerea: Oana Avram, RADOR RADIO ROMÂNIA)
