Uniunea Europeană a decis să suplimenteze cu 3,8 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro) fondul de ajutor militar pentru Ucraina. Decizia a fost luată după incidentele din acest weekend din Rusia, la îndemnul ministrului ucrainean de Externe. Dintre statele membre UE, Ungaria s-a opus suplimentării fondului.
Statele membre din Uniunea Europeană au convenit să suplimenteze Fondului european pentru pace cu 3,8 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro). Acest fond este folosit de statele membre pentru a finanța ajutorul militar acordat Ucrainei.
Decizia Uniunii Europene a venit după ce Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, a cerut omologilor săi din UE să „accelereze înfrângerea Rusiei prin intensificarea sprijinului pentru Ucraina”. Mesajul a fost transmis în cadrul întrunirii de luni a Consiliului Afaceri Externe.
Ungaria, împotriva următoarei tranșe de bani pentru Ucraina
Ungaria s-a declarat împotriva suplimentării Fondului pentru pace. Aceștia s-au pronunțat împotriva plăţii următoarei tranșe de aproximativ 500 de milioane de euro către EPF de către statele membre, invocând nemulțumirile privind includerea pe „lista neagră” a OTP Bank de către ucraineni.
„Suntem gata să ne răzgândim dacă ucrainenii pun capăt statutului ridicol și mincinos prin care OTP, cea mai mare bancă maghiară, se află pe lista sponsorilor internaționali ai războiului”, a spus Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe.
În luna mai, oficialii ungari au blocat plata acestei tranșe de către statele membre, invocând aceeași problemă. EPF, creat în 2021, este un instrument în afara bugetului, care vizează sporirea capacității UE de a preveni conflictele și de a consolida pacea și securitatea internațională.
Un nou pachet de sancțiuni pentru Rusia
Sprijinul suplimentar al Fondului de pace vine după anunțul făcut săptămâna trecută de blocul comunitar cu privire la cea de-a 11-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei.
„Pachetul include măsuri menite să contracareze eludarea sancțiunilor și listările individuale”, a declarat miercuri președinția suedeză a Consiliului UE.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a salutat pachetul de sancțiuni, afirmând că „va da o nouă lovitură mașinăriei de război a lui Putin, cu restricții mai stricte la export, vizând entitățile care sprijină Kremlinul”.
„Instrumentul nostru anti-circumvenție va împiedica Rusia să pună mâna pe bunurile sancționate”, a scris președinta CE pe Twitter.
