SUA au trimis 4 distrugătoare în Marea Bering, după ce Rusia și China au dislocat 11 nave de război în largul statului american Alaska, într-un exercițiu naval care stârnește îngrijorare la Washington.
Marina americană (US Navy) a trimis patru distrugătoare în Marea Bering să supravegheze exerciţii navale ”fără precedent” ale Rusiei şi Chinei, care au trimis 11 nave în Marea Bering, în largul statului american Alaska, în apropierea Insulelor Aleutine, fără să intre în apele teritoriale americane, potrivit unor oficiali americani, scria în weekend presa americană.
Acest grup naval comun ale Rusie şi Chinei, care colaborează îndeaproape, este ”fără precedent ca volum şi amploare”, a denunţat sâmbătă seara, la Fox news senatorul republican din Alaska Dan Sullivan.
”Fie că locuiţi în Alaska, la fel ca mine, sau pe Coasta de est a Statelor Unite, este îngrijorător ca un asemenea grup naval format de către principalii noştri doi adversari să soneze atât de aproape coastele americane”, denunţa el.
”Acest lucru nu face decât să consolideze ideea că am intrat într-o nouă eră a agresiunii autoristariste a dictatorilor de la Beijing şi Moscova”, aprecia el.
Presa rusă a scris despre acest exercițiu și prezintă navele participante
Momentul şi locul exacte ale acestei incursiuni ruso-chineze nu au fost dezvăluite, iar informaţii cu privire la acest incident sunt în continuare clasificate, potrivit publicaţiei regionale Alaska’s New Source.
Presa rusă a scris despre aceste exerciţii recente.
Vineri, agenţia oficial rusă de presă Tass evoca un exerciţiu submarin la Oceanul Pacific şi citează numele a zece nave – cinci ruseşti şi cinci chinezeşti. Este vorba despre două Udaloi – două distrugătoare vechi de luptă antisubmarină, concepute la sfârşitul Uniunii Sovietice -, şi două corvete de clasa Stereguşchi mai modeste, dar mai moderne.
Beijingul a trimis distrugătoare de tip Type 052D, unele dintre cele mai moderne ale marinei chineze, o frgată de tip Type 054A şi o corvetă de tip Type 056.
Fiecare escadră şi-a desfăşurat propria navă de susţinere.
Cea de a 11-a navă este necunoscută.
”În total, de la începutul patrulărilor, detaşamentul a parcurs peste 2.300 de mile marine”, a anunţat într-un comunicat Flota americană la Pacific, potrivt căreia echipajele navelor au traversat Marea Japoniei, Strâmtoarea La Pérouse, Marea Ohoţk şi Strâmtoarea Kamciatka, care leagă coasta rusă, Oceanul Pacific şi Marea Bering.
China nu își ascunde ambițiile arctice
Aceste declaraţii confirmă declaraţiile oficialilor americani, deoarece Insulele Aleutine, situate mai la est, se află la Pacific şi la Bering, de partea americană.
Marea Bering, la care au ieşire Statele Unite şi Rusia, este considerată strategică deoarece leagă Oceanul Pacific şi Artctica, situată la nord.
Această zonă este vitală, de la Războiul Rece, în misiuni de patrulare ale submarinelor nucleare ale celor două mari puteri.
China nu îşi ascunde ambiţiile arctice şi îşi desfăşoară tot mai regulat puternica flotă militară – prima în lume ca număr de vase – către apele îngheţate ale Nordului.
”Avem în contimuare o Pază de Coastă importantă în Alaska şi este important ca acest lucru să continue. Acest lucri include construirea şi, să sperăm, împărtăşirea a cel puţin un spărgător de gheaţă în statul nostru, de care avem o nevoie disperată”, a declarat publicaţiei Alaska’s New Source senatorul Sullivan.
El şi-a exprimat îngrijorarea faţă de dominaţia rusă în acest domeniu.
Misiunile de patrulare ruso-chineze se intensifică în Marea Bering
”Noi, Statele Unite, avem două spărgătoare de geaţă, iar unul este casat. Ruşii au 54, dintre care multe sunt cu propulsie nucleară. Ele sunt toate înarmate. Este un domeniu în care suntem cu mult în urmă”, insistă el.
Avansul rus în acest domeniu, care nu este o noutate, este o realitate, în pofida faptului că Dan Sullivan exagerează, în contextul în care Rusia întâmpină dificultăţi în modernizarea modernizării flotei sale foarte vechi de spărgătoare de gheaţă.
Însă Rusia a înregistrat câteva progrese recent, prin proiectul deschiderii ”Rutei Maritime din Nord”, care facilitează încălzirea globală şi deschide perspective comerciale.
Moscova deţine în prezent şapte spărgătoare de gheaţă cu proulsie nucleară, iar alte trei sunt în construcţie.
Însă niciunul dintre ele nu face parte din Flota rusă la Pacific, cea mai afectată de modernizarea lentă a Marinei ruse.
China deţine două spărgătoare de gheaţă convenţionale şi intenţionează să investească în propulsia nucleară, pentru a se ridica la înălţimea ambiţiilor sale arctice.
Până atunci, misiuni de patrulare ruso-chineze se intensifică în această zonă strategică a Mării Bering.
La sfârşitul lui septembrie 2022, trei nave chineze, inclusiv distrugătorul Type 055, perla marinei chineze, şi patru nave ruseşti au trecut prin apropiere de Alaska, provocând îngrijorări la Washington.
”Anul trecut, când s-a întâmplat acest lucru, răspunsul armatei americane, după părearea mea, a fost foarte călduţ şi a transmis un semnal prost”, comenta sâmbătă Dan Sullivan.
El şi-a exprimat speranţa ca US Navy să dea un ”răspuns mai robust” în viitor, în contexul în care este de aşteptat ca o confruntare între Beijing, Moscova şi Washington ca continua să se acutizeze în regiune.
