Deprecierea leului, diminuarea locurilor de munca sau amanarea pe termen nedefinit a acceptarii Romaniei in spatiul Schengen.
Iata cateva din efectele negative care ar putea aparea in urma incalcarii regulamentelor parlamentare de catre USL si a tentativelor guvernului de a obstructiona justitia.
Inlocuirea presedintelor Senatului si Camerei Deputatilor, plus cea a Avocatului Poporului, dar si eventualele modificari de la Curtea Constitutionala si culminand cu potentiala incercare de suspendare a presedintelui tarii sunt vazute de catre unii oameni de afaceri drept semnale extrem de negative pentru viitorul tarii.
De altfel, mai multi diplomati straini, printre care si Viviane Reding, comisar european pentru justitie, drepturi fundamentale si cetatenie, si-au exprimat ingrijorarea pentru atacul asupra independentei Curtii Constitutionale.
In acest context, Econtext creioneaza zece efecte negative care s-ar putea intampla in tara noastra in urma acestor tulburente politice.
Iata care sunt aceste zece posibile zece efecte negative:
- Deprecierea monedei nationale
In ultima luna, leul a intrat deja pe o panta de depreciere, ajungand pana la 4,45 – 4,46 lei/euro, pe fondul tulburetelor externe, dar si a instabilitatii externe.
Mai mult, recent, din cauza insolventei Hidroelectrica, agentia de rating Moody’s a inrautatit zilele trecute perspectiva de rating a Romaniei, de la stabila la negativa. Toate aceste lucruri ii sperie pe investitori, care se tem de instabilitate, asa ca ne putem astepta ca multi sa-si ia banii si sa-i mute in alte tari.
In plus, o astfel de decizie ar putea fi amplificata si de situatia din Grecia, care arunca o umbra neagra asupra statelor emergente din UE. Astfel, ne putem astepta la o depreciere tot mai accentuata a monedei euro. De altfel, azi dimineata pe piata interbanca (la ora 10.15), leul se deprecia, banda pe care evolua fiind 4.4661 – 4.4712 lei/euro. Ultima curs de la BNR a fost de 4.4505 lei/euro.
- Scaderea investitiilor straine
Instabilitatea ar putea sa-i alunge si pe oamenii de afaceri care prospectau piata din Romania in vederea unei eventuale investitii. Astfel, multe din companiile care se pregateau sa intre in Romania sau sa-si creasca investitiile deja existente se vor gandi nu de doua, ci de zece ori inainte de a face acest pas catre tara noastra.
- Cresterea CDS-urilor (credit default swap)
CDS-ul reprezinta prima de risc pe care o pl?te?ti pentru a-?i asigura o investi?ie f?cut? în titlurile unei ri sau ale unei companii. CDS-ul se adaug? la indicatorul de referin (EURIBOR, LIBOR, titlurile germane) ?i rezult? o dobând? de la care se porne?te în discu?ii. Cu alte cuvinte, daca riscul de tara creste, cresc si costurile de imprumut ale Romaniei de pe pietele externe.
- Cresterea dobanzilor bancare
Un alt efect negativ la care am putea asista daca aceste tulburente vor continua se va vedea la nivelul dobanzilor bancare. Va creste riscul de tara, ceea ce ar putea genera costuri suplimentare pentru banci. Practic, cresterea costurilor externe de imprumut, generate si dublate de temerile interne, ar putea conduce la o crestere a dobanzilor la credite. Ceea ce inseamna ca ne-ar putea creste ratele la banci.
Dobanzile nu au scazut in ultimii ani, asa cum s-ar fi asteptat populatia si, probabil, politicienii, pe fondul crizei. Iar acum ne-am putea astepta chiar la o crestere a lor.
- Adio, Schengen!
In mod cert, actualele actiuni sunt monitoritzate cu mare atentie de catre Comisia Europeana. Romania se lupta de mult timp pentru ridicarea monitorizarii privind reforma in justitie (prin Mecanismul de Cooperare si Verificare – MCV).
Or, astfel de actiuni (este pentru prima data in istorie cand Curtea Constitutionala trage un semnal de alarma asupra amenintarilor ce au loc asupra cestei institutii – citeste AICI comunicatul institutiei) nu fac decat sa inrautateasca datele din acest raport. Iar tari precum Olanda au declarat ferm si tare ca nu vor accepta Romania in spatiul Schengen daca nu se vede o imbunatatire clara in domeniul justitiei din tara noastra.
Iar aceste actiuni vor umbri notele pozitive rezultate din verdictele recente. Pe scurt, toate aceste inrautatiri ar putea duce la o amanare a acceptarii Romaniei in zona de libera circulatie. Iar un lucru trist ar fi ca vom tine pe loc si Bulgaria, intrucat accederea celor doua tari in zona Schengen este corelata.
- Scaderea numarului de locuri de munca
Daca investitiile scad, iar unele companii vor decide sa paraseasca tara noastra, atunci rezulta ca vor avea loc concedieri. Companiile care vor pleca vor lasa pe drumuri sute de angajati.
In plus, alte companii vor fi si mai prudente si isi vor tempera planului de extindere. Ceea ce va aduce si o inghetare a angajarilor. Astfel, ne putem astepta la somaj, dar si la mai putine oferte de locuri de munca.
- Reducere sau temperare a salariilor
In plus, prin diminuarea investitiilor ne putem astepta si la o scadere salariala, cel putin pe anumite zone economice. Aceasta scadere sau inghetare a salariilor ar putea veni din scaderea investitiilor, dar si dintr-un eventual surplus de angajati, care ar proveni de la companiile care si-ar lichida afacerile din Romania.
- Migratie catre Vest
In aceste conditii, forta de munca suplimentara, in lipsa unor oferte interne, se va indrepta tot catre statele vest-europene. Probabil nu va fi un val masiv de emigrari, dar o crestere tot ar putea avea loc. Din nefericire, nici situatia din multe state vest-europene nu mai e cea de acum zece ani. Treburile s-au stricat in multe tari care altadata erau destinatiile perfecte pentru romani. Si ne referim la Spania, Italia, dar si alte state vestice.
- Preturi in urcare
Cresterea riscului de tara, dar si decizia unor investitori de a-si muta banii din Romania, ar putea conduce la un euro mai scump,la o depreciere a monedei nationale. Ceea ce va genera o scumpire a produselor aduse din import si a marfurilor, serviciilor care sunt evaluate direct in euro (cum ar fi tarifele la telefonie mobila, cartelele telefonice, care au tarife in euro, la un curs mai ridicat decat cel oficial). Dar nu doar tarifele la telefonie mobila ar putea creste (prin vanzarea la un euro mai scump), ci tot ceea ce este adus din exerior si vandut in tara. Singurii beneficiari ai acestei deprecieri ar fi exportatorii.
- Deteriorarea balantei de plati – a deficitului de cont curent
Nu in ultimul rand, plecarea valutei din Romania ar putea duce la deteriorarea deficitului de cont curent. Acesta s-a imbunatatit in ultimii ani.
Pentru anul in curs, estimarea Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) privind deficitul de cont curent este de 4,6%. Iar acesta se va mentine relativ stabil in anii urmatori, preconiza CNP in prognoza din mai 2012 (la 4,9% in 2013, 4,8% in 2014 si 2015). Inainte de inceperea crizei, contul curent inregistra un deficit de 11,6%.
Daca vor iesi sume importante din Romania, ne putem astepta la o reinflamare a acestui deficit.
Pe ansamblu, aceste posibile efecte negative ar genera si o incetinire a cresterii economice. Desigur, aceste posibile efecte negative pot fi evitate daca Romania va avea parte de stabilitate si daca Guvernul actual se concentreaza pe masuri economice care sa scoata tara din criza.
Sa speram ca se va intampla acest lucru.
