Tensiunile au reapărut în Republica Moldova, unde există unele semnale că Transnistria ar putea solicita Moscovei alipirea la Federația Rusă. „Adevărul” a apelat în această problemă la analiza Veronicăi Anghel, profesor de Științe Politice la Universitatea Johns Hopkins (SUA) și expert în analiză de risc.
Recent, opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba a avertizat că la congresul așa-zișilor deputați din Transnistria, care va avea loc pe 28 februarie, ar urma să fie adoptată o solicitare către Moscova privind alipirea regiunii separatiste la Federația Rusă.
Chișinăul a reacționat deja și a răspuns că „nu există temei să credem că situația din regiune s-ar putea deteriora”.
Dacă acum lucrurile par clare și nu ar fi motive de îngrijorare pentru Republica Moldova, rămâne totuși întrebarea dacă pe viitor Rusia nu ar putea fi tentată să intervină în zonă. „Adevărul” a discutat cu politologul Veronica Anghel despre situația din Moldova și despre complicațiile care ar putea, teoretic, să apară în zonă.
Veronica Anghel este profesor de Ştiinţe Politice la cunoscuta universitate americană Johns Hopkins. Totodată, ea este cercetător la Institutul Universitar European şi este specializată în analiză de risc, politică de partid în Europa post-comunistă, integrare europeană şi sisteme democratice.
„Nu există motiv să ne așteptam la o escaladare către conflict în Transnistria. Moldova nu este Ucraina. Transnistria nu este Donbas, nu este nici măcar Abkhazia. Pe hârtie, ar trebui să fie 1.500 de soldați ruși în Transnistria, dar de fapt cei mai mulți sunt localnici, un fel de grup de securitate angajat de conglomeratul Sheriff, care conduce Transnistria. Numărul trupelor ruse care au rămas pe teritoriul Transnistriei este sub 100. Aceste trupe nu sunt trupe de invazie”, spune experta.
Veronica Anghel. FOTO: Arhivă personală
Un alt aspect ține de vecinătatea imediată a Ucrainei, ceea ce face ca accesul unor eventuale forțe de invazie să fie blocat.
„În plus, Ucraina și-a închis granița cu Transnistria, indirect oferind protecție dar ai tăind comerțul legal și ilegal. Statele Unite au un program de asistență pentru Moldova pentru controlul frontierelor”, adaugă Veronica Anghel.
Și mai este un aspect, punctat foarte bine de profesoara româncă. Politicienii și oamenii de afaceri din Transnistria au preferat să rămână neutri și nu s-au amestecat în războiul din Ucraina.
„Deși conglomeratul Sheriff are nevoie de legătură cu Rusia pentru a rămâne dezlegați de Chișinău, este în interesul lor să urmărească și integrarea economică cu Chișinăul. De la începutul războiului Ruso-ucrainean, politicienii și oamenii de afaceri care conduc Transnistria s-au ținut departe de conflict.”
Rusia e mai mult cu ochii pe Chișinău decât pe Tiraspol
În altă ordine de idei, Rusia nu este neapărat interesată de Transnistria, ci mai degrabă de Republica Moldova, per ansamblu.
„Atenția Rusiei este mult mai mult la politica de la Chișinău decât la ce se întâmplă în Transnistria. Sandu și PAS vor avea alegeri prezidențiale în 2024 și acolo vom vedea intervenții în manipularea opiniei publice împotriva PAS și în destabilizarea țării. Rolul Transnistriei este secundar; Rusia nu investește atenție sau resurse în acest spațiu cu aproximativ 400.000 de locuitori, mulți dintre ei pensionari. Ambițiile Moscovei pentru destabilizarea Moldovei depășesc regiunea transnistreană. De fapt, mulți politicieni din Chișinău se tem că o integrare prea rapidă a Transnistriei vorbitoare de rusă în Moldova ar fi, de fapt, un ajutor mult mai mare pentru politica Rusiei decât menținerea regiunii în această zona gri lipsită de violență din 1992”, punctează Veronica Anghel.
În același timp, anumite legături dintre Transistria și Chișinău nu pot fi tăiate prea lesne și sunt în avantajul ambelor părți.
„De fapt, Transnistria funcționează pe un aranjament de comerț cu gaz între Moldova și Rusia. Gazul rusesc ajunge în Transnistria prin Moldova la dreapta de Nistru fără că cineva să plătească pentru el. Cu acest gaz gratis rusesc funcționează centrală de la Kuchurgan, care în schimb furnizează pentru restul Moldovei aproape jumătate din electricitatea de care are nevoie”, mai afirmă Anghel.
Ce are de făcut România
În ce privește România și felul în care Bucureștiul poate ajuta Chișinăul, Veronica Anghel nu are niciun dubiu. În acest moment, România se raportează corect la țara vecină din Est și îi oferă sprijinul necesar pentru integrarea în structurile europene.
„România face o treaba bună să insiste să lege extinderea UE către Ucraina de extinderea către Moldova. Așa cum Austria insistă să nu rămână Balcanii de Vest în urmă. Capacitatea Moldovei de a îndeplini condițiile de reforma și aderare este limitată. Orice supliment de resurse umane și financiare în a susține reformele Moldovei și a crea o atmosfera pozitivă pentru Moldova la Bruxelles și în capitalele Europene este binevenit. Dar rămâne important că România să nu aibă o abordare naționalistă față de Moldova, și mai ales să nu fie percepută că intervenind în politică Moldovei în spațiul public moldovean. Direcția Moldovei în alegeri se decide la centru iar identitatea naționala bazată pe suveranitate și independența de România rămâne importantă pentru votanții moldoveni”, încheie Veronica Anghel.
