Britanicii de la publicația The Telegraph cer pe Iohanis să devină șef al NATO. Adversarul său mark Rutte este acuzat că e complice cu Putin.
Într-un editorial din The Telegraph, jurnaliștii scriu că alegerea potrivit pentru funcția de secretar general al NATO este Klaus Iohannis și nu Mark Rutte, considerat favorit.
Prezintă editorialul complet:
Surpriză! Britanicii îl cer pe Iohanis ca șef NATO. Adversarul Rutte, acuzat că e complice cu Putin
„Simulacrul de alegeri prezidențiale din Rusia a produs rezultatul inevitabil. Cu Vladimir Putin reconfirmat în mod oficial în funcție cel puțin până în 2030, nu trebuie să ne facem iluzii: nu există o cale ușoară de ieșire din actuala confruntare cu Rusia, cel puțin pe termen scurt.
O schimbare bruscă în politica și conducerea Moscovei este extrem de puțin probabilă. Putin nu va pleca nicăieri prea curând. Occidentul trebuie să se angajeze pe termen lung, din punct de vedere militar – dar și politic.
Alegerea viitorului secretar general al NATO, care va fi anunțată în iulie, nu a fost niciodată mai importantă. Putin trebuie să primească un mesaj clar că flancul estic al NATO este de neatins și că are nevoie de sprijinul nemijlocit al alianței la cel mai înalt nivel.
Următorul șef al NATO trebuie să provină din Europa de Est
Aceste state din prima linie sunt extrem de expuse la presiunea și propaganda rusă – crezută cu adevărat la Moscova – care le prezintă ca fiind „câini de poală” ai Occidentului. Viziuni similare cu privire la Ucraina sunt cele care l-au împins pe Putin să lanseze invazia sa la scară largă în 2022; el trebuie să fie dezobișnuit de orice astfel de noțiuni în ceea ce privește țările din flancul estic acum.
Numirea unuia dintre ei la șefia NATO ar consolida acești aliați estici din punct de vedere politic și ar întări descurajarea. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple de mult timp. În 20 de ani de apartenență, acestea nu au deținut niciodată funcția de conducere și se simt din ce în ce mai mult ca membri de mâna a doua. Menținerea acestei situații este nedreaptă și nechibzuită.
Dar, în mod incredibil, Mark Rutte, prim-ministrul olandez demisionar și cel mai important membru al elitei occidentale, este cel care pare pregătit să îi succeadă lui Jens Stoltenberg la conducerea alianței. El ar fi al patrulea secretar general al NATO din Olanda. Totuși, SUA, Marea Britanie și Germania îl susțin. De obicei, un astfel de sprijin garantează succesul, dar ar fi o greșeală uriașă.
Rutte ar trebui să fie descalificat din cauza eșecului său, în calitate de prim-ministru olandez, de a se apropia vreodată de a aduce cheltuielile de apărare ale Olandei la nivelul de 2% din PIB, obiectivul NATO. Cei care încalcă angajamentul de bază al alianței privind cheltuielile nu ar trebui să fie recompensați cu cea mai înaltă funcție a acesteia.
În al doilea rând, olandezul – alături de discreditatul Gerhard Schröder – a fost complicele Angelei Merkel în promovarea proiectului Nord Stream prin care Putin și-a înfipt atât de adânc ghearele în economia Europei înainte de război.
Alte două nume, ambele din Europa de Est, sunt în discuție
Unul este Kaja Kallas, prim-ministrul estonian. Ea s-a descurcat bine în domeniul apărării, crescând cheltuielile militare ale țării sale la peste 3% din PIB (deși numai aproximativ 1 miliard de lire sterline în termeni de numerar) și trimițând ajutor Ucrainei.
Dar stilul ei foarte vocal și poziția ultra-hawkistă față de Rusia și față de război – indiferent de meritele acestuia – înseamnă că este prea divizivă pentru acest post. Ea a pledat în mod constant pentru cea mai radicală politică de înfrângere totală a Rusiei și pentru „nicio pace” până când toate teritoriile Ucrainei nu vor fi eliberate. Acest lucru este acum în mod evident nerealist. Iar ea a susținut ideea lui Emmanuel Macron privind o posibilă intervenție occidentală în Ucraina, o propunere nebună și iresponsabilă.
Celălalt candidat pentru postul de conducere al NATO este președintele României, Klaus Werner Iohannis – un etnic german din Transilvania -, un președinte discret, dar eficient.
De ce Iohannis?
Președintele român este unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei și unul dintre cei mai vechi parteneri ai Americii pe continent, fiind învestit în funcție pe vremea lui Barack Obama. Un operator politic discret, dar abil, Iohannis s-a dovedit capabil să facă și să refacă guverne, inginerind coaliția stânga-dreapta care conduce România din 2021. Este o abilitate vitală pentru politica NATO. El și-a menținut țara pe un curs ferm democratic și pro-occidental.
Încă de la începutul președinției sale, Iohannis a obținut un acord transpartinic pe 10 ani privind cheltuirea a cel puțin 2% din PIB pentru armată. Pactul, lăudat chiar și de Donald Trump pe vremea când era președinte, este încă în vigoare – dar bugetul de apărare al României a ajuns acum la 2,5 %.
Iohannis a supervizat, de asemenea, o politică de sprijin puternic, dar discret, pentru Kiev încă din primele zile critice ale războiului, preferând rezultatele practice în locul fanfarei publice și abținându-se de la o retorică incendiară în stilul Kallas.
În timp ce aliații NATO negociază cine va fi următorul secretar general, este nevoie de o figură experimentată, de încredere și necontroversată, cu un palmares solid în domeniul apărării.
