Charles Michel, actualul președinte al Consiliului European, a anunțat că va rămâne în funcție și nu va mai candida la alegerile europarlamentare, pentru care trebuia să-și dea demisia.
Această decizie luată de Charles Michel vine în urma unor critici aspre aduse activității sale în ultimele săptămâni. Prin menținerea sa în funcția de președinte al Consiliului European, se elimină ipoteza unei preluări interimare a poziției de către premierul ungar, Viktor Orban.
De altfel, se elimină și scenariul în care președintele României, Klaus Iohannis, ar prelua această funcție de la nivel european.
Charles Michel rămâne la Consiliul European
Michel a luat această hotărâre la doar două zile înainte de reuniunea liderilor europeni programată la Bruxelles. Surprinzătorul său anunț privind intenția de a candida la alegerile europarlamentare din vară, unde ar fi fost necesar să-și dea demisia înainte de încheierea mandatului său, a stârnit nemulțumirea oficialilor europeni, a diplomaților și a Parlamentului European.
Decizia lui Charles Michel a fost interpretată de oficiali ca un semnal că acordă o prioritate mai mare propriului său viitor politic, în detrimentul rolului său actual și al viitorului Uniunii Europene.
Anunțul său a creat și o presiune asupra liderilor europeni pentru a găsi rapid un succesor de compromis. Dar și pentru a finaliza ocuparea posturilor de conducere la nivel european într-un timp mult mai scurt decât era planificat inițial.
După ce ar fi fost ales, Charles Michel intenționa să preia mandatul de europarlamentar la mijlocul lunii iulie. Această decizie deschidea posibilitatea ca Viktor Orban, liderul țării care asigura președinția rotativă a Consiliului UE, să ocupe interimar funcția de președinte al Consiliului European. Un scenariu nedorit de liderii europeni.
Președintele Consiliului European nu mai candidează la alegerile europene
„Anunțarea deciziei mele devreme a asigurat că intențiile mele sunt transparente și a dat Consiliului European timp suficient să pregătească o tranziție instituțională lină, în interesul european și urmând alegerile europene.
Succesorul meu urma să fie ales înainte de prima sesiune plenară a noului Parlament European. După consultări și reflexie atente, am considerat că, la fel ca în orice alegeri naționale sau locale, campania electorală este compatibilă cu exercițiul unui mandat politic care se încheie. În plus, experții de la Consiliul UE au concluzionat independent că această decizie este în acord cu principiile juridice și etice”, a transmis Charles Michel.
Potrivit acestuia, alegerea sa a generat speculații intense și a atras o atenție considerabilă din partea presei. O parte din ceea ce s-a întâmplat a fost anticipată, având în vedere abordarea sa.
Această situație, spune Charles Michel, a stârnit și reacții extreme, nu în cadrul Consiliului European, ci în afara acestuia.
Tocmai de aceea, nu-și dorește ca decizia sa să distragă atenția de la misiunea CE, să submineze această instituție și proiectul european, sau să fie folosită în mod greșit în orice alt context pentru a diviza Consiliul European, despre care crede că trebuie să muncească neobosit pentru unitatea europeană.
„Din toate aceste motive, nu voi mai fi candidat în alegerile europene. Îmi voi devota toate eforturile către responsabilitățile mele actuale cu determinare, până ce ele vor ajunge la final.
Voi fi mereu un susținător puternic al unei Europe democratice, puternice, unite și stăpână pe propriul destin”, a scris politicianul belgian pe rețelele sociale”, a mai scris Charles Michel pe Facebook.
Klaus Iohannis ar fi putut să-i ia funcția lui Charles Michel
Numele președintelui Klaus Iohannis a fost intens discutat în ultimele săptămâni ca posibil succesor al lui Charles Michel în fruntea Consiliului European.
Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care cutuma europeană sugera că cel mai vechi șef de stat sau guvern din cadrul Consiliului ar urma să preia conducerea în cazul în care funcția rămânea vacantă.
Astfel, președintele României se afla pe o listă restrânsă de foști lideri ai UE. Numele său era pus alături de nume precum Mario Draghi, fostul premier al Italiei, și Xavier Bettel, fostul premier al Luxemburgului.
Acești politicieni erau vehiculați ca posibili candidați pentru una dintre cele mai importante funcții din cadrul Uniunii Europene.