Occidentul ezită în continuare să permită Ucrainei folosirea rachetelor cu rază lungă și să trimită ajutoarele care să-i permită să câștige războiul. Experta Iulia Joja susține că s-a trecut de frica unui atac nuclear, iar acum motivul tergiversării este frica de scenariul în care Rusia pierde.
„Acest război nu poate fi oprit prin discuții. Este nevoie de acțiune” – a declarat, marți, președintele Volodimir Zelenski în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Președintele ucrainean a cerut ajutorul Occidentului pentru a duce la îndeplinire „planul de victorie” pe care îl are pentru a pune capăt războiului.
El nu a dezvăluit ce conține acest plan, dar Ucraina insistă, în ultima perioadă, pe obținerea dreptului de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei. Mulți analiști consideră că această permisiune ar avea un impact important asupra războiului, având chiar potențialul de a forța Rusia să negocieze.
SUA și aliații săi occidentali ezită însă să permită Ucrainei folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei. De ce?
Răspunsul pare evident: frica de un atac nuclear al Rusiei, așa cum de nenumărate ori au anunțat diferiți purtători de mesaje de-ai Kremlinului.
În contextul în care, aproape de fiecare dacă când Occidentul a analizat oportunitatea trimiterii de noi arme în Ucraina – precum tancuri sau avioane – Rusia a amenințat cu un răspuns nuclear, dar în final s-a dovedit că au fost amenințări goale.
În interviul comun, acordat de șefii CIA și MI6, aceștia au subliniat, din nou, că amenințarea nucleară a Rusiei nu mai trebuie să sperie pe nimeni.
Experta în securitatea europeană de la Washington, Iulia Joja a explicat că Occidentul a trecut de frica de un potențial atac nuclear, dar are un nou motiv pentru a nu ajuta Ucraina: frica de un eșec al Rusiei în urma căruia aceasta se va destrăma, urmând un haos de proporții.
Scenariul conform căruia Rusia pierde
„Cred că ajungem încet, încet în punctul în care devine mai clar că acei oameni, inclusiv decidenții noștri, care sunt mânați de frică, nu sunt neapărat sau nu mai sunt atât de vânați de fricile, de amenințările repetitive și goale ale Rusiei. Pentru că acestea costuri pentru Rusia de a lansa o confruntare cu NATO nu sunt sustenabile. Deci, cred că a început să dispară frica de confruntare cu Rusia și devine încet-încet în aceste zile, din ce în ce mai vizibilă teama că Rusia pierde. Și dacă Rusia pierde, Rusia s-ar putea să se desfacă în multe bucăți, precum Uniunea Sovietică”- susține experta.
Este vorba despre o situație similară cu colapsul Uniunii Sovietice care nu va putea fi controlat de Occident.
„Cred că încet-încet dispare, cel puțin la nivel vizibil, frica de confruntare. Ne dăm seama, după atâta timp, că Rusia nu are mijloacele necesare și că noi am reușit să slăbim Rusia suficient pentru a nu se pune problema de mijloace necesare pentru o confruntare directă cu Occidentul colectiv, sub formă de NATO. Dar că ne e frică de scenariul în care va dispărea „marea” Rusie”, precizează analista.
Efectele dispariției Rusiei lui Putin
Din punct de vedere rațional, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul Războiului Rece, dispariția Uniunii Sovietice a fost un câștig pentru securitatea europeană. „Și un eventual colaps al Rusiei lui Putin acesta ar fi un câștig pentru securitatea europeană, dar, evident, că vocile pro-Rusia și vocile care sunt mânate de frica de necunoscut devin din ce în ce mai puternice în a preveni pierderea războiului de către Rusia”, detaliază Joja.
Ea crede că acest scenariu este prezis, deoarece se consideră că se va repeta istoria colapsului Uniunii Sovietice, dar, în realitate, nu este deloc singura posibilitate. „Este foarte probabil ca Rusia să piardă suficient pe front, încât pur și simplu să se retragă, să devină izolaționistă și să nu mai auzim de ea într-un mod care să afecteze securitatea europeană pe termen mediu și lung și care să ne coste pe noi foarte foarte mult.”
Operațiunea de dezinformare condusă de Rusia în Occident influențează foarte mult aceste decizii.
„Astea sunt sperietorile puse de Kremlin și de cei care sunt care nu gândesc strategic și sunt mânați de frică”, a concluzionat Iulia Joja.
Acuzații grave la adresa Chinei
În timp ce Occidentul refuză să permită Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune, aliații Rusiei precum Iranul, Coreea și China nu ezită să ajute țara care a încălcat Dreptul internațional și a pornit un război nimicitor.
La Adunarea Generală ONU, Zelenski a arătat cu degetul înspre Iran şi Coreea de Nord, pe care le-a acuzat că ajută mașina de război rusă în Ucraina. „Rusia nu are niciun motiv legitim – absolut niciunul – să facă din Iran și din Coreea de Nord complicii de facto ai războiului său criminal în Europa, cu armelor lor care ne ucid, care ucid ucraineni”, a spus Zelenski.
„Coreea de Nord și Iranul nu sunt singurele care ajută și instigă Rusia”, a intervenit secretarul de stat american Antony Blinken în fața Consiliului. Acesta arată cu degetul spre China.
„China – un alt membru permanent al acestui consiliu – este principalul furnizor de echipamente, microelectronică și alte produse pe care Rusia le folosește pentru a reconstrui, pentru a se aproviziona, pentru a-și intensifica mașina de război și pentru a-și susține agresiunea brutală”, a adăugat el.
Reprezentantul Chinei, ministrul de externe Wang Yi, a respins acuzațiile SUA potrivit cărora sprijinul acordat de Beijing Rusiei îi permite acesteia să își continue războiul în Ucraina.
Cine e Iula Joja
Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown – ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.