România trece, în acest weekend, la ora de iarnă, ziua de duminică urmând să fie astfel cea mai lungă din an. Atenție însă! Trecerea la ora de iarnă ne poate afecta organismul, așa că trebuie să știm cum ne putem adapta.
În noaptea de sâmbătă, 26 octombrie, spre duminică, 27 octombrie, trecem la ora de iarnă. La 4:00 fix, vom da ceasurile înapoi cu oră, așa cum facem în fiecare an, în ultimul weekend din octombrie.
Odată cu trecerea la ora de iarnă, putem spune că dormim mai mult în noaptea respectivă, iar duminica de 27 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, având practic durata de 25 de ore.
Trecerea la ora de iarnă se face pentru a beneficia mai mult de lumina soarelui. Același scop îl are trecerea la ora de vară, când dăm ceasurile înainte cu o oră și spunem ”de azi se întunecă mai târziu”.
Regula trecerii la ora de iarnă este că se face numai în weekend, pentru ca rutina fiecăruia dintre noi să fie cât mai puțin afectată. Astfel, anumite persoane se pot adapta cu dificultate la noul orar de somn, însă, pentru că se trece la ora de iarnă în weekend, când majoritatea oamenilor nu lucrează, eventualele efecte negative asupra organismului pot fi minimizate, notează digi24. Pe scurt, în weekend ne putem adapta mai ușor și mai lin la noua oră.
Cum ne poate afecta trecerea la ora de iarnă
Aparent, faptul că dăm ceasul înapoi cu oră nu are cum să ne afecteze. În realitate însă, mulți oameni pot resimți, fizic sau psihic, trecerea la ora de iarnă. Poate fi afectată calitatea somnului, în special în rândul copiilor și al vârstnicilor, și pot apărea stări de oboseală cronică.
”Schimbarea orei poate produce somnolență, probleme de concentrare sau de memorare, senzatie de oboseală pe timpul zilei, iar aceste tulburări pot afecta activitatea zilnică, pot sa scadă randamentul la locul de munca si chiar pot provoca accidente rutiere. Perioada de adaptare la ora de iarnă variază foarte mult de la o persoana la alta și poate fi de la o zi, până la 1 săptămână”, spune Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie.
Pe de altă parte, din perspectiva expunerii la lumina solară, trecerea la ora de vară poate avea urmări psihologice și emoționale pentru persoane vulnerabile, în special pentru cele predispuse la tulburări afective sezoniere. Lipsa luminii naturale poate induce stări de tristețe, stres și anxietate, iar de aici sunt posibile dificultăți de concentrare, iritabilitate și nervozitate.
Cum ne adaptăm la ora de iarnă
Pentru a nu resimți decalajul orar, se recomadă schimbarea treptată a programului zilnic, în cinci-șase zile anterioare trecerii la ora de iarnă. Pentru a evita perturbarea somnului, specialiștii recomandă, cu câteva zile înainte de schimbarea orei, să ne culcăm și să ne trezim cu circa 15-20 de minute mai devreme în fiecare zi. Această ajustare treptată va permite organismului să se adapteze la ora de iarnă. Totodată, expunerea la lumina naturală este foarte importantă pentru o adaptare mai ușoară la noul program.
Specialiștii recomandă și plimbări în prima parte a zilei, pentru a profita de lumina soarelui, iar seara, pe cât de mult posibil, evitarea expunerii la lumina albastră emisă de ecranele device-urilor. Motivul? Lumina artificială de la device-uri poate interfera cu producția de melatonină, perturbând calitatea și durata somnului.
Sunt și recomandări legate de alimentație. Astfel, sunt indicate mesele echilibrate, bazată pe alimente bogate în nutrienți esențiali pentru organism. Pentru a evita disconfortul digestiv, ultima masă a zilei este recomandată cu minimum două ore înainte de somn. Consumul de cofeină și de alcool trebuie evitat cu câteva ore înainte de culcare, deoarece acesta poate avea efect stimulant și poate perturba somnul.
În ultimii ani, ora de iarnă și cea de vară au reprezentat subiect de discuții inclusiv la nivelul forurilor înalte ale Uniunii Europene. În 2019, Parlamentul European chiar a aprobat renunțarea la schimbarea orei, însă implementarea deciziei a fost amânată.
