10.2 C
București
23 februarie 2024
econtext.ro
ACTUAL

Cât de mult ne putem baza pe aliații din NATO, în afară de SUA. Un important general contrazice o teză dragă rușilor

Posibila realegere a lui Trump îi face pe mulți să se teamă că acesta ar putea decide dacă nu retragerea SUA din NATO, cel puțin diminuarea sprijinului acordat aliaților. Propaganda rusă insistă pe faptul că Estul Europei ar fi abandonat de ceilalți membri ai Alianței, însă lucrurile nu stau deloc așa. Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul (r) Alexandru Grumaz demonstrează contrariul și demontează zvonurile.

Ucraina se află într-o situație delicată, iar mulți analiști se tem că Rusia ar putea ataca și alte țări, dacă îngenunchează Kievul. În același timp, peste Atlantic, Donald Trump pare că se îndreaptă într-un marș triumfător spre revanșa cu Joe Biden.

Posibila sa realegere le dă unora multe bătăi de cap și temerea că, odată revenit la Casa Albă, republicanul ar provoca o ruptură a relațiilor transatlantice și ar abandona Europa în mâinile rușilor.

Întrebarea care se naște firesc e în ce măsură ceilalți aliați ar fi dispuși să susțină țările Europei de Est și cu ce ar face-o, în cazul unei ipotetice invazii a trupelor rusești.

Cât de mult ne ajută ceilalți aliați

Dezbaterea a apărut inclusiv în România. Alexandru Grumaz explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce fac ceilalți aliați din NATO pentru noi și contrazice ideea atât de dragă rușilor că România ar fi abandonată în cazul unei invazii.

În opinia sa, Rusia rămâne o amenințare pentru țările din Europa de Est, nu însă și pentru cele care fac parte din NATO: „Rusia în opinia mea rămâne o amenințare pentru estul Europei în principal pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Noi românii nu avem de ce ne teme la ora actuală. Rusia nu a ajuns așa cum își dorește la Gurile Dunării și nici nu va ajunge poate și din cauza unor înțelegeri la care nu avem acces”, explică generalul.

El amintește că România are pe teritoriul său peste 5.000 de militari NATO. Contingentul de militari din România este cel mai mare din sud-estul Europei. Națiune cadru este Franța, iar națiuni contributive sunt Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și Statele Unite. Totodată, NATO a desfășurat avioane de supraveghere în România, de unde vor zbura în misiuni de monitorizare a activității militare ruse în apropierea granițelor Alianței.

Francezii au adus în România celebrele obuziere Caesar și sistemul ultraperformant MAMBA

Trupele franceze au în dotare arme extraordinare, spune generalul Alexandru Grumaz. Celebrele obuziere Caesar, care au contribuit la contraofensiva reușită a ucrainenilor din 2022, sunt printre cele mai importante.

„Aproximativ 1.350 de militari sunt din Franța și aparțin în mare parte forțelor terestre franceze, care fac parte dintr-un batalion multinațional care include 300 de soldați din Belgia și Luxemburg. Staționat la baza militară Cincu din centrul României, batalionul condus de francezi se mai laudă cu 13 tancuri Leclerc și mai multe obuziere Caesar, cele mai eficiente în Ucraina datorită faptului ca se montează trag și pleacă din zona respectivă în aproximativ 7 la 10 minute”, punctează generalul.

NATO

Obuzierele Caesar sunt în România. FOTO EPA EFE jpg

Trupe franceze au fost detașate în alte zone ale țării și ar fi gata să intervină în cazul unei invazii. În plus, francezii au adus în Dobrogea un sistem antiaerian extrem de performant.

„Un detașament de 100 de piloți francezi sunt staționați și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a proteja portul strategic Constanța de la Marea Neagră împotriva potențialelor atacuri rusești. La aproximativ 100 de kilometri depărtare, pe terenul de antrenament de la Capu Midia, a fost instalat un sistem antiaerian francez cu rază medie de acțiune cunoscut sub numele de MAMBA pentru a ajuta trupele locale să monitorizeze activitățile rusești”, mai spune generalul.

Bateria de rachete, care este singurul sistem activ desfășurat de Franța în străinătate, este acolo pentru a proteja de asemenea portul vital Constanța, prin care trec majoritatea exporturilor de cereale ucrainene, completează el.

„La aproximativ 400 de kilometri de Peninsula Crimeea, sistemul MAMBA a semnalat «mai multe niveluri de alertă» de când a fost instituit în mai 2022. Cuprinzând un radar de 360 de grade și două lansatoare înarmate cu 16 rachete, sistemul MAMBA acoperă o rază de 100 de kilometri împotriva diferitelor amenințări aeriene și «operează 24/7». În plus, sistemele radar Ground Master 200 (GM200) de fabricație franceză sunt capabile să supravegheze zona pe o rază de până la 250 de kilometri. De la încheierea unui acord care permite transporturi sigure de cereale prin Marea Neagră, Moscova a intensificat loviturile în regiunile sudice ale Ucrainei de lângă granița cu România. Așa că atacurile cu drone ale portului Ismail sau Reni au vizibilitate pe radarul francez. Resturile căzute pe teritoriul nostru nu implica un atac direct asupra României, dar rămân un pericol pentru populație.”

Acestea fiind datele, generalul Alexandru Grumaz nu are niciun dubiu. Nu va exista niciun conflict NATO-Rusia, chiar dacă mulți analiști militari sau politicieni se tem de asta. „Nu, nu vom aveam un conflict NATO -Rusia. Campania militară a Moscovei nu a realizat ce și-a propus până acum, iar războiul a dezvăluit că armata rusă nu este altceva decât o umbră slabă a Armatei Roșii sovietice. Convingerea că Rusia este o amenințare militară majoră pentru Europa se estompează”, spune el.

Probleme mari pentru ucraineni

Cu totul altfel stau lucrurile atunci când e vorba despre Ucraina. Pentru ucraineni, situația de pe front nu este grozavă, chiar dacă nu este nici disperată.

„Anexarea Crimeei de către Moscova și intervenția în estul Ucrainei și Siria; desfășurarea de contractori și consilieri militari în Venezuela, Africa și în alte părți, dezvoltarea de noi arme hipersonice și cooperarea militară în creștere cu China au reorientat atenția occidentală asupra înțelegerii naturii puterii militare ruse. Dar cum ar trebui să-l înțelegem? Din 2014, multe analize au produs narațiuni contradictorii. Reprezintă Rusia o amenințare critică pentru interesele Europei și ale Americii sau este o putere în declin, care depășește greutatea sa economică care se estompează?”, continuă generalul Grumaz.

NATO

Multe dintre vechile tancuri rusești au fost distruse în Ucraina. FOTO: Profimedia

Rusia a început războiul cu tehnică în principal din epoca sovietică. „Dar după aproape doi ani putem spune că Rusia s-a întors. Adică a început să selecteze tehnica și să introducă noi modele și modernizări sau mai bine zis up-gradări la cea veche. Este clar că Rusia are un avantaj semnificativ în războiul din Ucraina privind echipamentele militarea”, mai afirmă cunoscutul general.

Superioritate covârșitoare pentru ruși, rezultate mediocre

În continuare, generalul Grumaz a analizat situația din teren și a explicat de ce rușii au inițativa pe front. În multe cazuri, superioritatea lor e uriașă.

„Spre exemplu rușii au 4.200 unități de aviație spre deosebire de ucraineni care au 312. Numărul elicopterelor este de asemenea semnificativ disproporționat-Rusia are 1.531 de unități, iar Ucraina are 113. Ucraina are 1.900 de tancuri spre deosebire de Rusia care are de șase ori mai multe”, își începe el analiza.

Ucraina a primit 757 de tancuri din Occident (Leopard 2, Challenger și M1 Abrams) care în general depășesc tehnologic tancurile rusești. Kievul a primit și transportoare blindate americane M113, dar și britanice Mastiff (6×6).

4

Tancurile Abrams nu au putut schimba soarta războiului în Ucraina. FOTO EPA EFE

„Problema principală nu este ce primește Kievul. Problema este numărul lor. Problema este cantitatea de piese de artilerie pe care rușii le au (1.900 de piese grele și 841 de MLRS) spre deosebire de ucraineni (1.100 piese de artilerie grele și 427 MLRS). Ce a pierdut Rusia de la începutul confruntărilor? 30% din tancuri, 27% din transportoarele blindate, 21% din artilerie, 23% din unitățile de aviație, 32% din elicoptere”, susține el.

Rușii au trecut economia pe picior de război. În prezent cele două fabrici principale ruse produc între 28-30 de tancuri pe lună, aproximativ 320-360 pe an, dar pierd în Ucraina peste 1.200 pe an.

„Cu toate acestea, cresc producția și adaugă noi linii și intenționează să aibă o altă fabrică în curând care să producă T-80. Cât de curând, nu știu. Asta nu include vechile tancuri pe care le modernizează și le repară din stocul actual de T-72/T-80/T-55. În stoc mai au peste 7.000, deși multe dintre T-55/T-72 sunt vechi și într-o stare atât de proastă din cauza lipsei de întreținere, încât nu mai pot fi folosite. Au stat de ani de zile pe vreme severă, depozitate în câmp, în timp ce deținătorii depozitului au vândut piese și chiar tancuri întregi pe piața neagră. Nu am citit nimic despre ce intenționează să facă cu T-14-urile lor și dacă intenționează să le pună în producție completă, dar faptul că vor reveni la producerea de T-80, mai degrabă decât la noul T-90, sau T-14, pare… ciudat!”

Complexul industrial rusesc experimentează dificultăți semnificative cu lanțul de aprovizionare cu componente și sisteme sofisticate de echipament militar pentru dotarea mijloacelor produse. Singura soluție este axa Iran-China.

„Pentru Ucraina vremurile sunt tulburi. Europa nu poate face față unei producții de proiectile de 155 mm datorită reducerii numărului de fabrici existente la finele Războiului Rece dar și a lanțurilor de aprovizionare. De asemenea în octombrie 2023 legea «US Lend-Lease» pentru Ucraina a expirat și unii oficiali inclusiv de la NATO au avertizat că ajutorul militar din stocuri este aproape epuizat. La aceasta se adaugă răcire în relațiile Kievului cu Polonia și Slovacia. Conform spuselor lui Josep Borrell, UE nu poate înlocui sprijinul acordat de SUA care are la ora actuală probleme cu aprobarea împrumuturilor către Kiev din cauza opoziție Republicanilor din Senat și Camera Reprezentanților”, mai arată el.

În continuare, generalul a explicat și felul în care s-a derulat sprijinul SUA pentru Kiev și ce programe au fost activate.

„Deși sprijinul american către Ucraina s-a derulat prin programe diferite: (1) Inițiativa de Asistență către Ucraina -USAI; (2) Finanțare Militară Străină (Foreign Military Financing-FMF); (3) Inițiativa Prezidențială (Presidential Drawdown) acum acest este în stand-by.”

Armata rusă, obligată să se reinventeze

Printre atâtea vești proaste există și unele bune. Generalul Alexandru Grumaz nu are niciun dubiu: faza timpurie a invaziei a văzut destrămarea rapidă a mitului că armata rusă era modernă și capabilă să se potrivească standardelor occidentale. Alte ipoteze despre planificarea și tactica operațională s-au topit, de asemenea, în plină luptă.

„După ce a eșuat în primele etape ale războiului, comandanții ruși au revenit la o abordare tradițională a războiului din epoca sovietică, folosind bombardarea masivă de artilerie cuplată cu pierderea neplăcută a vieții soldaților în atacuri în masă (cărțile de memorii din cel de-al Doilea Război Mondial sunt pline de exemple – vezi confruntările din Munții Tatra)”, lămurește generalul.

NATO

Ucrainenii sunt compleșiți de atacurile dronelor rusești. FOTO: Getty Images

După înfrângerile din 2002, armata rusă a fost nevoită să învețe din propriile greșeli. Așa s-a ajuns și la schimbarea situației în front, după ce ucrainenii obținuseră câteva succese dătătoare de speranță, în 2022.

„Reforma fostului ministru al apărării Serdiukov, din 2009, a fost aruncată la coș. Și totuși, în ciuda eșecurilor evidente din 2022, ar fi o greșeală să subestimăm rezistența armatei ruse sau chiar să le respingem complet capacitățile. Rușii au mers la «școală» în Ucraina și au învățat rapid. Armata rusă din 2023 este una diferită de armata rusă din 2022 din primele etape ale războiului. Un singur exemplu: sistemele de război electronic bruiază GPS proiectilelor și al rachetelor occidentale fiind plasate din 10 în 10 km de-a lungul linie frontului de 1.000 de km.”

Armata rusă și-a recunoscut performanța slabă și în ianuarie șeful Statului Major General Valeri Gherasimov a răspuns cu o nouă rundă de reforme. Conform noului său plan, un corp de armată va fi adăugat în Karelia, la granița Finlandei, pentru a contracara intrarea țării în NATO.

Serghei Șoigu și Valeri Gherasimov (dreapta) nu au găsit tactica câștigătoare. FOTO Profimedia
Serghei Șoigu și Valeri Gherasimov (dreapta) nu au găsit tactica câștigătoare. FOTO Profimedia
„Reformele lui Gherasimov prevăd reînființarea a două districte militare – Moscova și Sankt Petersburg – care au fuzionat în 2010 pentru a deveni parte a Districtului Militar de Vest. Gerasimov a mai spus că Rusia va adăuga trei divizii motorizate în Ucraina ca parte a formațiunilor de armament combinat din regiunile ocupate Herson și Zaporojie. De asemenea Gherasimov a declarat că Rusia face aceste schimbări în postura sa de forță, deoarece acum era în război cu «Occidentul colectiv» – un ecou al declarațiilor făcute de Putin. Să nu uitam că Forțele Armate Ruse dețin cel mai mare stoc de arme nucleare din lume și dețin a doua cea mai mare flotă de submarine cu rachete balistice din lume; sunt, de asemenea, una dintre cele trei armate naționale, alături de cele ale Statelor Unite și ale Chinei, care operează bombardiere strategice adică supus într-un singur concept «Triada nucleară»”, mai spune generalul.

Ucraina are nevoie disperată de arme și muniții

Dincolo, în tabăra cealaltă, la sfârșitul anului trecut, însuși președintele Zelenski informa că Ucraina va trece la o nouă fază a războiului și se va axa pe defensivă.

Oficialii militari ucraineni, inclusiv Zelenski, au recunoscut că speranțele și așteptările privind o contraofensivă de succes nu au fost îndeplinite.

„Totuși, conducerea Ucrainei spune că forțele ruse au suferit pierderi mari și că forțele sale au făcut progrese vitale în zone, cum ar fi sudul Ucrainei la Marea Neagră, cu atacurile îndrăznețe, în această vară, ale Ucrainei asupra bazelor și activelor rusești din Crimeea, determinând marina rusă să retragă un număr de nave de război din Sevastopol și oferind astfel Kievului o victorie în bătălia de la Marea Neagră”, adaugă generalul.

Citește și: Negocieri ruso-americane privind Ucraina, fără implicarea guvernelor. „Astfel de discuții neoficiale se vor intensifica”

6

Volodimir Zelenski a mers pe frontul de la Avdiivka FOTO EPA-EFE

Ucraina are nevoie de sprijin financiar și material , muniții și echipamente militare.

„Fostul ambasador al SUA la NATO, Kurt Volker, a declarat pentru CNBC că el consideră că pachetele de ajutor americane și cele ale UE pentru Ucraina vor fi aprobate în ianuarie, spunând că el crede că finanțare americană și europeană va acoperi Ucraina pentru încă un an, din punct de vedere militar. Volker a spus că pachetele de ajutor trebuie să includă armament mai avansat pentru Ucraina, cum ar fi avioanele de luptă F-16 care au fost promise de Norvegia, Danemarca și Țările de Jos”, spune el.

Deja câteva avioane F-16 au ajuns în Ucraina: „Nu vor fi un «changer of the game», dar vor asigura cum este și normal suport aviatic al forțelor terestre în operațiuni, ceva ce a lipsit ucrainenilor până acum. Ministerul Apărării al Ucrainei a declarat că obiectivul său principal în 2024 este să-și stimuleze industria internă de apărare în fața aprovizionărilor viitoare incerte de la aliații săi occidentali. De asemenea, va schimba legile de recrutare, prevăzând nevoia de a-și consolida forțele, care sunt mai mici ca dimensiune față de Rusia, dar sunt mai bine pregătite și echipate”, mai completează generalul.

În același timp, pe lângă arme, ucrainenii vor avea nevoie și de soldați, iar dacă se poate de unii cât mai bine antrenați.

7

„Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata a cerut până la 500.000 de recrutați suplimentari, dar a spus că trebuie să audă «mai multe argumente» pentru a susține propunerea sensibilă și costisitoare”, încheie generalul Alexandru Grumaz.

Cine e generalul Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz e absolvent al Universității de Apărare a SUA și al programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University. El a fost consul general al României la Shanghai.

În anii 2001-2005, a ocupat funcţia de prim-adjunct al Directorului de Telecomunicaţii Speciale, printre realizările sale profesionale numărându-se introducerea numărului apelului de urgenţă 112 pe teritoriul României. A fost ofiţer în cadrul Ministerului Apărării al României, din 1973 până în 2001, gradul fiind de general-locotenent.

A ocupat funcţiiile de Director al Direcţiei de Management al Resurselor pentru Înzestrare în Ministerul Apărării (1998-2000), Şef Secţie Colaborare Tehnică Externă (1996-1997), comandant al Bazei de Reparaţii Aparatură Electronică din Ministerul Apărării (1996-1990) şi de inginer şef al acestei baze (1990-1984). Alexandru Grumaz a publicat articole de specialitate în Global Mobile Communications şi în alte reviste de specialitate, a fost lector la NATO Senior Executives Course – centrul de studii Bucureşti şi analist politico-militar pentru săptămânalul „Observatorul militar”.

Generalul Alexandru Grumaz are o serioasp expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.

Related posts

Prognoza meteo, 5 ianuarie. Temperaturi neobișnuite, ploi, ceață şi vânt puternic

econtext

Cod galben de vânt puternic în 24 de județe. Meteorologii au prelungit alerta de vreme rea

econtext

Paul Agarici, fotoreporterul crescut la „Casa de copii” fiindcă era fiul unui criminal de război. Tatăl doborâse avioane sovietice

econtext

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More