18.4 C
București
15 aprilie 2024
econtext.ro
ACTUAL

Azi începe Postul Paștelui, cel mai aspru din an: Ce e interzis să faci în cele 40 de zile? Tradiții

Postul Paștelui este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Postul Paștelui, Păresimile sau Patruzecimea – adică postul dinaintea Învierii Domnului – este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Postul Paștelui este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Perioada de post premergătoare Sfintelor Paşti este de luni, 18 martie, până sâmbătă, 4 mai, inclusiv.

În primele trei secole creștine, durata şi felul postirii nu erau uniforme în tot spațiul ortodox, astfel încât unii posteau o singură zi (în Vinerea Patimilor), alţii două zile, adică vineri şi sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti.

Luni, începe Postul Paștelui, cel mai aspru din an: Ce e interzis să faci în cele 40 de zile
Pentru că ne aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale, Postului Mare i s-a dat şi denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime (Τεσσαρακοστή), denumire întâlnită pentru prima dată în canonul 5 al Sinodului I Ecumenic.

Conform hotărârii statornicite atunci, postul de 40 de zile, se încheie în vineri – înaintea Sâmbetei lui Lazăr.

Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor sunt considerate praznice aparte. La fel, ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, este încadrată într-un regim mai aspru de postire.

Deci, pe lângă cele 40 de zile mai există aceste opt zile de post pe care le atribuim Postului Mare, dar care au practici liturgice și rânduieli tipiconale diferite.

Postul era mult mai aspru în trecut

Potrivit părintelui Ene Braniște („Liturgica generală”,), în vechime, Postul Paștilor era mult mai aspru decât cum se ţine astăzi.

Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al IX-lea din zi (spre seară), exceptând zilele de sâmbătă şi duminică, zile care erau exceptate de la ajunare.

Biserica nu a recomandat niciodată extremele. De aceea, două zile din timpul acestui post sunt consemnate în calendar cu dezleagare la untdelemn, vin şi peşte: Buna Vestire (25 martie) și Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile (28 aprilie).

În această perioadă sunt oprite nunţile şi serbarea zilelor onomastice, fiindcă acestea se serbează în general cu petreceri şi veselie, care nu cadrează cu atmosfera de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post.

Odinioară, chiar şi legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele din acest timp.

Related posts

Toți copiii care s-au înscris în programul „Școală după școală” la Școala Gimnazială Nr. 51 din Sectorul 2, au prins locuri

econtext

Primăria Sectorului 1 a transmis că un nou parc va fi construit în Sectorul 1. Acesta va avea și o pistă pumptrack

econtext

Centralele de apartament vor fi interzise definitiv! Ordinul venit direct de la UE

econtext

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More